Despărțirea în silabe a cuvântului "adusese":
adusese = a • du • sé • se
Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "adusese":ADÚCE, adúc, vb. III. 1. Tranz. A lua cu sine un lucru și a veni cu el undeva sau la cineva (pentru a-l preda). ◊ Expr. Ce vânt te-aduce? se spune cuiva care a venit pe neașteptate. 2. Tranz. A apropia ceva de sine sau de o parte a trupului său. ♦ A da unui lucru o anumită mișcare sau direcție. ◊ Expr. A o aduce bine (din condei) = a vorbi sau a scrie cu dibăcie; a se dovedi abil, diplomat într-o anumită împrejurare. A aduce vorba de (sau despre) ceva = a îndrepta discuția asupra unui obiect, a pomeni despre... 3. Tranz. A produce, a procura, a pricinui, a cauza. 4. Tranz. A face să ajungă într-o anumită situație, stare. 5. Intranz. A semăna întrucâtva cu cineva sau cu ceva. 6. Tranz. și refl. (În expr.) A-și aduce aminte = a(-și) aminti. – Lat. adducere.adúce (adúc, adús), vb. – 1. A lua cu sine un lucru și a veni cu el undeva. – 2. A produce, a da randament. 3. A încovoia, a arcui, a îndoi. 4. A se asemăna. – Mr. aduc (adușu, aduțire), megl. duc (duși), istr. aducu. < Lat. addūcĕre (Pușcariu 28; Candrea-Dens., 518; REW 160; DAR); cf. it. addurre, v. fr. aduir, cat. adur, sp. aducir, v. port. aduzir. Cf. duce. Der. aducător, adj. (care aduce, econom, păstrător); aducătoare, s. f. (înv., targă); aducătură, s. f. (înv., vrajă, magie); adus, s. n. (acțiunea de a aduce, aducere); adusătură, s. f. (contagiere).ADÚCE, adúc, vb. III. 1. Tranz. A lua cu sine un lucru și a veni cu el undeva sau la cineva (pentru a-l preda). ◊ Expr. Ce vânt te-aduce? se spune cuiva care a venit pe neașteptate. ♦ (La imperativ) Dă-mi! 2. Tranz. A apropia ceva de sine sau de o parte a trupului său. Aduce puțin mâna spre gură (CREANGĂ). ♦ A da unui lucru o anumită mișcare sau direcție. ◊ Expr. A o aduce bine (din condei) = a-și potrivi vorbele cu dibăcie. A aduce vorba de (sau despre) ceva = a îndrepta discuția asupra unui obiect, a pomeni despre... 3. Tranz. A produce, a procura, a crea; a pricinui. Un copac neîngrijit nici o roadă nu aduce (NEGRUZZI). 4. Tranz. A face să ajungă într-o anumită situație. ◊ Expr. A aduce la același numitor = a face ca mai multe fracții ordinare să aibă același numitor; fig. a uniformiza. 5. Intranz. A semăna cu cineva sau cu ceva. Aducea de departe cu un amic al maiorului (ALECSANDRI). 6. Tranz. și refl. (În expr.) A-și aduce aminte = a-și aminti. – Lat. adducere.» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Cuvinte Vecine:
adunăturii = a-du-nă-tú-riiadunăturile = a-du-nă-tú-ri-leadunăturilor = a-du-nă-tú-ri-loradunătură = a-du-nă-tú-răadus = a-dúsaduse = a-dú-seadusei = a-du-séiaduseră = a-dú-se-răaduserăm = a-dú-se-rămaduserăţi = a-dú-se-răţiadusese = a-du-sé-seadusesem = a-du-sé-semaduseseră = a-du-sé-se-răaduseserăm = a-du-sé-se-rămaduseserăţi = a-du-sé-se-răţiaduseseşi = a-du-sé-seşiaduseşi = a-du-séşiadusă = a-dú-săaduşi = a-dúşiadvectiv = ad-vec-tívadvective = ad-vec-tí-ve Cuvinte care au ultima silabă "se":
abcese = ab-cé-seagroterase = a-gro-te-rá-sealese = a-lé-seboise = bo-í-sebongoase = bon-goá-sebose = bó-secase = cá-secatrafuse = ca-tra-fú-secoase = coá-sedelicatese = de-li-ca-té-sedescoase = des-coá-sedirese = di-ré-seduse = dú-sefese = fé-seîntreţese = în-tre-ţé-selese = lé-semânase = mâ-ná-semănase = mă-ná-sematase = ma-tá-semătase = mă-tá-semiroase = mi-roá-se» vezi toate cuvintele
ADÚCE, adúc, vb. III. 1. Tranz. A lua cu sine un lucru și a veni cu el undeva sau la cineva (pentru a-l preda). ◊ Expr. Ce vânt te-aduce? se spune cuiva care a venit pe neașteptate. 2. Tranz. A apropia ceva de sine sau de o parte a trupului său. ♦ A da unui lucru o anumită mișcare sau direcție. ◊ Expr. A o aduce bine (din condei) = a vorbi sau a scrie cu dibăcie; a se dovedi abil, diplomat într-o anumită împrejurare. A aduce vorba de (sau despre) ceva = a îndrepta discuția asupra unui obiect, a pomeni despre... 3. Tranz. A produce, a procura, a pricinui, a cauza. 4. Tranz. A face să ajungă într-o anumită situație, stare. 5. Intranz. A semăna întrucâtva cu cineva sau cu ceva. 6. Tranz. și refl. (În expr.) A-și aduce aminte = a(-și) aminti. – Lat. adducere.
adúce (adúc, adús), vb. – 1. A lua cu sine un lucru și a veni cu el undeva. – 2. A produce, a da randament. 3. A încovoia, a arcui, a îndoi. 4. A se asemăna. – Mr. aduc (adușu, aduțire), megl. duc (duși), istr. aducu. < Lat. addūcĕre (Pușcariu 28; Candrea-Dens., 518; REW 160; DAR); cf. it. addurre, v. fr. aduir, cat. adur, sp. aducir, v. port. aduzir. Cf. duce. Der. aducător, adj. (care aduce, econom, păstrător); aducătoare, s. f. (înv., targă); aducătură, s. f. (înv., vrajă, magie); adus, s. n. (acțiunea de a aduce, aducere); adusătură, s. f. (contagiere).
ADÚCE, adúc, vb. III. 1. Tranz. A lua cu sine un lucru și a veni cu el undeva sau la cineva (pentru a-l preda). ◊ Expr. Ce vânt te-aduce? se spune cuiva care a venit pe neașteptate. ♦ (La imperativ) Dă-mi! 2. Tranz. A apropia ceva de sine sau de o parte a trupului său. Aduce puțin mâna spre gură (CREANGĂ). ♦ A da unui lucru o anumită mișcare sau direcție. ◊ Expr. A o aduce bine (din condei) = a-și potrivi vorbele cu dibăcie. A aduce vorba de (sau despre) ceva = a îndrepta discuția asupra unui obiect, a pomeni despre... 3. Tranz. A produce, a procura, a crea; a pricinui. Un copac neîngrijit nici o roadă nu aduce (NEGRUZZI). 4. Tranz. A face să ajungă într-o anumită situație. ◊ Expr. A aduce la același numitor = a face ca mai multe fracții ordinare să aibă același numitor; fig. a uniformiza. 5. Intranz. A semăna cu cineva sau cu ceva. Aducea de departe cu un amic al maiorului (ALECSANDRI). 6. Tranz. și refl. (În expr.) A-și aduce aminte = a-și aminti. – Lat. adducere.
Cuvinte Vecine:
adunăturii = a-du-nă-tú-rii
adunăturile = a-du-nă-tú-ri-le
adunăturilor = a-du-nă-tú-ri-lor
adunătură = a-du-nă-tú-ră
adus = a-dús
aduse = a-dú-se
adusei = a-du-séi
aduseră = a-dú-se-ră
aduserăm = a-dú-se-răm
aduserăţi = a-dú-se-răţi
adusese = a-du-sé-se
adusesem = a-du-sé-sem
aduseseră = a-du-sé-se-ră
aduseserăm = a-du-sé-se-răm
aduseserăţi = a-du-sé-se-răţi
aduseseşi = a-du-sé-seşi
aduseşi = a-du-séşi
adusă = a-dú-să
aduşi = a-dúşi
advectiv = ad-vec-tív
advective = ad-vec-tí-ve
Cuvinte care au ultima silabă "se":
abcese = ab-cé-se
agroterase = a-gro-te-rá-se
alese = a-lé-se
boise = bo-í-se
bongoase = bon-goá-se
bose = bó-se
case = cá-se
catrafuse = ca-tra-fú-se
coase = coá-se
delicatese = de-li-ca-té-se
descoase = des-coá-se
direse = di-ré-se
duse = dú-se
fese = fé-se
întreţese = în-tre-ţé-se
lese = lé-se
mânase = mâ-ná-se
mănase = mă-ná-se
matase = ma-tá-se
mătase = mă-tá-se
miroase = mi-roá-se
» vezi toate cuvintele