barbatul despărțit în silabe; cum se desparte în silabe barbatul

Despărțirea în silabe a cuvântului "barbatul":

bărbatul = băr  bá  tul

Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "barbatul":

BĂRBÁT, -Ă, bărbați, -te, s. m., adj. I. S. m. 1. Persoană adultă de sex masculin. ♦ Om în toată firea. 2. Soț. II. Adj. (Rar) Curajos; voinic; harnic, activ. – Lat. barbatus.
bărbát (bărbáți), s. m. – 1. Om adult. – 2. Persoană de sex masculin. – 3. Om însurat, bărbat, soț. 4. (Adj.) Energic, curajos, viguros. – Mr., megl. bărbat, istr. bărbǫt. Lat. barbatus (Pușcariu 183; REW 946; Candrea-Dens., 134; Densusianu, GS, II, 314; DAR), cuvînt păstrat în limbile romanice (it. barbato, prov. barbat, sp., port. barbado), dar cu sensul etimologic de „om cu barbă”. Totuși, sensul de „vir” figurează încă în glose latine și este atestat și în ngr. βαρβάτος › alb. varvát (unii consideră, nejustificat, că ngr. provine din rom.). Pentru barbatus „soț, bărbat”, cf. Graur, Rom., LVI, 105. Cf. de asemenea lat. med. barbanus „unchi” (Du Cange; Castro, Glos., 175), de unde gris. barbane, tarent. barbano „unchi”. Expresia deal bărbat, rar folosită cu sensul de „coastă abruptă, pantă” este derivată de Giuglea, Dacor., V, 538-42, din lat. vervactum (› sp. barbecho; cf. REW 9264, cu rezerve). Pare a fi mai curînd vorba de un cuvînt înrudit cu sp. bravo, bravío, a cărui derivare din barbarus nu pare a fi general acceptată. Der. bărbățel, s. m. (soțior); bărbătesc, adj. (caracteristic bărbaților, de bărbat); bărbătește, adv. (ca bărbații); bărbăție, s. f. (maturitate, vigoare, curaj, virilitate); bărbățime, s. f. (oamenii adulți, bărbații); bărbătos, adj. (viril, viguros); bărbătuș, s. m. (mascul al animalelor, în general; cui de lemn, care pune piedică sulului la războiul de țesut); îmbărbăta, vb. (a încuraja, a reconforta). – Din rom. provine mag. borbáth „activ” (Candrea, Elemente, 407).
BĂRBÁT1, bărbați, s. m. 1. Persoană adultă de sex masculin. ♦ Om în toată firea, plin de bărbăție. 2. Soț. – Lat. barbatus.
» mai multe definiții (dictionarroman.ro)

Cuvinte Vecine:

băratului = bă-rá-tu-lui
băraţi = bă-ráţi
băraţii = bă-rá-ţii
băraţilor = bă-rá-ţi-lor
bărbat = băr-bát
bărbata = băr-bá-ta
bărbate = băr-bá-te
bărbatei = băr-bá-tei
bărbatele = băr-bá-te-le
bărbatelor = băr-bá-te-lor
bărbatul = băr-bá-tul
bărbatului = băr-bá-tu-lui
bărbată = băr-bá-tă
bărbaţi = băr-báţi
bărbaţii = băr-bá-ţii
bărbaţilor = băr-bá-ţi-lor
bărbi = bărbi
bărbia = băr-bí-a
bărbie = băr-bí-e
bărbiei = băr-bí-ei
bărbier = băr-bi-ér

Cuvinte care au ultima silabă "tul":

accentul = ac-cén-tul
acompaniamentul = a-com-pa-ni-a-mén-tul
actul = ác-tul
agentul = a-gén-tul
alfabetul = al-fa-bé-tul
alineatul = a-li-ne-á-tul
altul = ál-tul
aspectul = as-péc-tul
atributul = a-tri-bú-tul
băiatul = bă-iá-tul
bărbatul = băr-bá-tul
bâtul = bấ-tul
brevetul = bre-vé-tul
butul = bú-tul
caietul = ca-ié-tul
capătul = cá-pă-tul
capitul = ca-pí-tul
catul = cá-tul
câtul = cấ-tul
climatul = cli-má-tul
coeficientul = co-e-fi-ci-én-tul
» vezi toate cuvintele
0.010s
Ai observatii? × Ai gasit o greseala sau vrei sa ne transmiti o observatie? Multumim pentru mesaj! Iti vom raspunde curand.
Trimite