Despărțirea în silabe a cuvântului "colocatari":
colocatari = co • lo • ca • tári
Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "colocatari":COLOCATÁR, -Ă, colocatari, -e, s. m. și f. Persoană care locuiește în aceeași casă cu persoane străine de familia sa, în temeiul unui contract. – Din fr. colocataire.COLOCATÁR s.m. și f. Persoană care locuiește în aceeași casă cu persoane străine de familia sa. [Cf. fr. colocataire].» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Cuvinte Vecine:
colobomei = co-lo-bó-meicolobomele = co-lo-bó-me-lecolobomelor = co-lo-bó-me-lorcolobomă = co-lo-bó-măcolocatar = co-lo-ca-tárcolocatara = co-lo-ca-tá-racolocatare = co-lo-ca-tá-recolocatarei = co-lo-ca-tá-reicolocatarele = co-lo-ca-tá-re-lecolocatarelor = co-lo-ca-tá-re-lorcolocatari = co-lo-ca-táricolocatarii = co-lo-ca-tá-riicolocatarilor = co-lo-ca-tá-ri-lorcolocatarul = co-lo-ca-tá-rulcolocatarului = co-lo-ca-tá-ru-luicolocatară = co-lo-ca-tá-răcolocazia = co-lo-cá-zi-acolocazie = co-lo-cá-zi-ecolocaziei = co-lo-cá-zi-eicolocazii = co-lo-cá-ziicolocaziile = co-lo-cá-zi-i-le
COLOCATÁR, -Ă, colocatari, -e, s. m. și f. Persoană care locuiește în aceeași casă cu persoane străine de familia sa, în temeiul unui contract. – Din fr. colocataire.
COLOCATÁR s.m. și f. Persoană care locuiește în aceeași casă cu persoane străine de familia sa. [Cf. fr. colocataire].
Cuvinte Vecine:
colobomei = co-lo-bó-mei
colobomele = co-lo-bó-me-le
colobomelor = co-lo-bó-me-lor
colobomă = co-lo-bó-mă
colocatar = co-lo-ca-tár
colocatara = co-lo-ca-tá-ra
colocatare = co-lo-ca-tá-re
colocatarei = co-lo-ca-tá-rei
colocatarele = co-lo-ca-tá-re-le
colocatarelor = co-lo-ca-tá-re-lor
colocatari = co-lo-ca-tári
colocatarii = co-lo-ca-tá-rii
colocatarilor = co-lo-ca-tá-ri-lor
colocatarul = co-lo-ca-tá-rul
colocatarului = co-lo-ca-tá-ru-lui
colocatară = co-lo-ca-tá-ră
colocazia = co-lo-cá-zi-a
colocazie = co-lo-cá-zi-e
colocaziei = co-lo-cá-zi-ei
colocazii = co-lo-cá-zii
colocaziile = co-lo-cá-zi-i-le