combinau despărțit în silabe; cum se desparte în silabe combinau

Despărțirea în silabe a cuvântului "combinau":

combinau = com  bi  náu

Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "combinau":

COMBINÁ, combín, vb. I. 1. Tranz. A îmbina, a împreuna, a potrivi lucruri diferite. ♦ (Fam.) A plănui, a chibzui. 2. Tranz. și refl. A (se) uni (atomi, molecule sau radicali ai unor substanțe) printr-o reacție chimică, dând naștere unei substanțe compuse. – Din fr. combiner, lat. combinare.
COMBINÁ vb. I. tr. A îmbina, a împreuna. ♦ tr., refl. A (se) uni printr-o reacție chimică, dând naștere unui corp compus. [P.i. combín. / < fr. combiner, cf. it., lat. combinare].
combiná (combín, combinát), vb. – A îmbina, a împreuna, a potrivi lucruri diferite. Fr. combiner. – Der. combinabil, adj.; combinați(un)e, s. f. (îmbinare, reunire; întîlnire de dragoste); combinezon, s. n., din fr. combinaison; combinagiu, s. m. (Arg., crai, muieratic).
» mai multe definiții (dictionarroman.ro)

Cuvinte Vecine:

combinatoriei = com-bi-na-tó-ri-ei
combinatorii = com-bi-na-tó-rii
combinatoriile = com-bi-na-tó-ri-i-le
combinatoriilor = com-bi-na-tó-ri-i-lor
combinatoriu = com-bi-na-tó-riu
combinatorul = com-bi-na-tó-rul
combinatorului = com-bi-na-tó-ru-lui
combinatul = com-bi-ná-tul
combinatului = com-bi-ná-tu-lui
combinată = com-bi-ná-tă
combinau = com-bi-náu
combinaşi = com-bi-náşi
combinaţi = com-bi-náţi
combinaţia = com-bi-ná-ţi-a
combinaţie = com-bi-ná-ţi-e
combinaţiei = com-bi-ná-ţi-ei
combinaţii = com-bi-ná-ţii
combinaţiile = com-bi-ná-ţi-i-le
combinaţiilor = com-bi-ná-ţi-i-lor
combinaţional = com-bi-na-ţi-o-nál
combinaţionale = com-bi-na-ţi-o-ná-le

Cuvinte care au ultima silabă "nau":

minau = mi-náu
» vezi toate cuvintele
0.015s
Ai observatii? × Ai gasit o greseala sau vrei sa ne transmiti o observatie? Multumim pentru mesaj! Iti vom raspunde curand.
Trimite