divinatorului despărțit în silabe; cum se desparte în silabe divinatorului

Despărțirea în silabe a cuvântului "divinatorului":

divinatorului = di • vi • na • tó • ru • lui

Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "divinatorului":

DIVINATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care are facultatea de a divina. (< fr. divinateur, lat. divinator)

* divinatór, -oáre adj. și s. (lat. divinator). Rar. Gîcitor.

divinator a. care prevede, pătrunzător: spirit divinator.

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)

Cuvinte Vecine:

dividuţi = di-vi-dúţi

dividă = di-ví-dă

divin = di-vín

divinator = di-vi-na-tór

divinatori = di-vi-na-tóri

divinatorie = di-vi-na-tó-ri-e

divinatorii = di-vi-na-tó-rii

divinatorilor = di-vi-na-tó-ri-lor

divinatoriu = di-vi-na-tó-riu

divinatorul = di-vi-na-tó-rul

divinatorului = di-vi-na-tó-ru-lui

divinaţia = di-vi-ná-ţi-a

divinaţie = di-vi-ná-ţi-e

divinaţiei = di-vi-ná-ţi-ei

divinaţii = di-vi-ná-ţii

divinaţiile = di-vi-ná-ţi-i-le

divinaţiilor = di-vi-ná-ţi-i-lor

divine = di-ví-ne

divini = di-víni

divinitate = di-vi-ni-tá-te

divinitatea = di-vi-ni-tá-tea

Cuvinte care au ultima silabă "lui":

baiului = bá-iu-lui

banatului = ba-ná-tu-lui

bănatului = bă-ná-tu-lui

biciului = bí-ciu-lui

bruftului = brúf-tu-lui (s.)

burlui = bur-lúi

cangurului = cán-gu-ru-lui

celui = cé-lui (pr/det.)

condominiului = con-do-mí-niu-lui

cornul-dracului = cór-nul-drá-cu-lui

creasta-cocoşului = creás-ta-co-có-şu-lui

crucea-pământului = crú-cea-pă-mấn-tu-lui

crucea-voinicului = crú-cea-voi-ní-cu-lui

dezvălui = dez-vắ-lui (v.prez.)

dintele-calului = dín-te-le-cá-lu-lui

dintele-dracului = dín-te-le-drá-cu-lui

doamna-codrului = doám-na-có-dru-lui

dumnealui = dum-nea-lúi

fierea-pamântului = fi-é-rea-pa-mấn-tu-lui

floarea-paştelui = floá-rea-Páş-te-lui

gura-leului = gú-ra-lé-u-lui

» vezi toate cuvintele

0.001s