florii despărțit în silabe; cum se desparte în silabe florii

Despărțirea în silabe a cuvântului "florii":

florii = flo  ríi (adjectiv)
florii = fló  rii (substantiv)

Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "florii":

FLOÁRE, flori, s. f. I. 1. Parte a plantei care cuprinde organele de reproducere sexuată și care are de obicei o corolă frumoasă și variat colorată. ◊ (La sg. cu înțeles colectiv) Salcâmi plini de floare. ◊ Loc. adj. În floare = (despre plante) înflorit, în perioada înfloririi; fig. (despre oameni) în toată strălucirea, în plină putere, frumos, zdravăn. În floarea vârstei = tânăr. ◊ Expr. Floare la ureche = lucru de puțină importanță sau gravitate, foarte ușor de rezolvat. De florile mărului sau de flori de cuc = în zadar, degeaba, gratuit. Copil din flori = copil nelegitim, bastard. A strânge degetele floare = a strânge degetele cap la cap. 2. Orice plantă (erbacee) care face flori (I 1) colorate. 3. Compuse: floarea-soarelui = plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu floare mare, galbenă, îndreptată spre soare, cultivată pentru semințele ei oleaginoase; sora-soarelui (Helianthus annuus); (reg.) floarea-brumei = brândușă; (reg.) floare-domnească = a) garoafă; b) garofiță-de-munte; floare-de-colț sau floarea-reginei, floarea-doamnei = mică plantă erbacee, cu frunzele albicioase, pufoase și ascuțite, dispuse în jurul inflorescenței, care crește pe crestele stâncoase ale munților; albumeală, albumiță, edelvais (Leontopodium alpinum); floare-de-leac = plantă cu flori galbene-aurii, cultivată ca plantă decorativă (Ranunculus repens); floarea-Paștelui = mică plantă erbacee a cărei tulpină face o singură floare, de culoare albă sau roz (Anemone nemorosa); flori-de-paie = plantă originară din Australia, cu flori dispuse în capitule de diferite culori, care par uscate ca paiele; imortele (Helichrysum bracteatum). II. P. anal. 1. Desen, broderie, cusătură în formă de floare (I 1). 2. Strat de mucegai care se formează la suprafața vinului, a laptelui acru etc. 3. (Chim.; în sintagma) Floare de pucioasă (sau de sulf) = pulbere de pucioasă, produsă prin sublimarea sulfului. 4. Extremitatea caracterelor tipografice care poartă semnul grafic ce urmează a fi imprimat. ♦ Extremitatea lățită a cuiului (care se lovește cu ciocanul). ♦ (În sintagma) Floarea cheii = partea cheii care intră în broască sau în lacăt. III. Fig. Partea cea mai aleasă, cea mai de seamă; frunte, elită, spumă, cremă. ◊ (Cu sens superlativ, prin repetarea cuvântului ca atribut) Era floarea florilor. IV. (Înv.) Culoare. – Lat. flos, -ris.
FLORÍI s. f. pl. Sărbătoare creștină, care cade în duminica dinaintea Paștelui; duminica Floriilor. – Lat. *florilia (= Floralia).
» mai multe definiții (dictionarroman.ro)

Cuvinte Vecine:

floriculturii = flo-ri-cul-tú-rii
floricultură = flo-ri-cul-tú-ră
florid = flo-ríd
floride = flo-rí-de
floridă = flo-rí-dă
florie = flo-rí-e
florifer = flo-ri-fér
florifere = flo-ri-fé-re
floriferi = flo-ri-féri
floriferă = flo-ri-fé-ră
florii = flo-ríi (adj.)
florii = fló-rii (s.)
florii-de-colţ = fló-rii-de-colţ
florii-de-leac = fló-rii-de-leác
florii-domneşti = fló-rii-dom-néşti
florii-reginei = flo-rii-re-gí-nei
florile = fló-ri-le
florile-de-colţ = fló-ri-le-de-colţ
florile-domneşti = fló-ri-le-dom-néşti
florilegii = flo-ri-lé-gi-i
florilegiile = flo-ri-lé-gi-i-le

Cuvinte care au ultima silabă "rii":

acătării = a-că-tắ-rii
antimemorii = an-ti-me-mó-rii
armării = ar-mắ-rii
armoarii = ar-moa-ríi
bacterii = bac-té-rii
bestiarii = bes-ti-á-rii
bijuterii = bi-ju-te-ríi
călării = că-lă-ríi
călătorii = că-lă-to-ríi (s./v.perf.s.)
călătorii = că-lă-tó-rii (10s.)
capitularii = ca-pi-tu-lá-rii
capitulării = ca-pi-tu-lắ-rii
cirii = cí-rii
colindătorii = co-lin-dă-tó-rii
darii = dá-rii
dării = dắ-rii
ferii = fe-ríi
florii = flo-ríi (adj.)
florii = fló-rii (s.)
furii = fú-rii
infuzorii = in-fu-zó-rii
» vezi toate cuvintele
0.002s
Ai observatii? × Ai gasit o greseala sau vrei sa ne transmiti o observatie? Multumim pentru mesaj! Iti vom raspunde curand.
Trimite