Despărțirea în silabe a cuvântului "mesterita":
meşterită = meş • te • rí • tă
meşteriţa = meş • te • rí • ţa (substantiv)
meşteriţa = méş • te • ri • ţa (substantiv)
meşteriţă = meş • te • rí • ţă (substantiv)
meşteriţă = méş • te • ri • ţă (substantiv)
Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "mesterita":MEȘTERÍ, meșteresc, vb. IV. Tranz. 1. A executa, a face, a lucra; a prelucra. ♦ Tranz. și intranz. A lucra, a munci (cu pricepere) pentru a realiza ceva. 2. A pune la punct, a potrivi, a aranja, a repara, a meșteșugi. – Din meșter.MÉȘTERIȚĂ, meșterițe, s. f. 1. (Pop.) Femeie sau, p. gener., ființă talentată, pricepută, îndemânatică. 2. (Pop.; adesea adjectival) Femeie care știe să descânte, să facă farmece, vrăji. 3. (Rar) Femeie care practică o meserie. ♦ Soția unui meșter. [Acc. și: meșteríță] – Meșter + suf. -iță.» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Cuvinte Vecine:
meşterirăm = meş-te-rí-rămmeşterirăţi = meş-te-rí-răţimeşterise = meş-te-rí-semeşterisem = meş-te-rí-semmeşteriseră = meş-te-rí-se-rămeşteriserăm = meş-te-rí-se-rămmeşteriserăţi = meş-te-rí-se-răţimeşteriseşi = meş-te-rí-seşimeşterit = meş-te-rítmeşterite = meş-te-rí-temeşterită = meş-te-rí-tămeşterişi = meş-te-ríşimeşteriţa = meş-te-rí-ţa (s.)meşteriţa = méş-te-ri-ţa (s.)meşteriţe = meş-te-rí-ţe (s.)meşteriţe = méş-te-ri-ţe (s.)meşteriţei = meş-te-rí-ţei (s.)meşteriţei = méş-te-ri-ţei (s.)meşteriţele = meş-te-rí-ţe-le (s.)meşteriţele = méş-te-ri-ţe-le (s.)meşteriţelor = meş-te-rí-ţe-lor (s.) Cuvinte care au ultima silabă "tă" / "ţa" / "ţă":
aberantă = a-be-rán-tăabilită = a-bi-li-tắablactă = a-blac-tắabsentă = ab-sen-tắ (v.perf.s.)absentă = ab-sén-tă (adj.)absolventă = ab-sol-vén-tăabstinentă = ab-sti-nén-tăabundentă = a-bun-dén-tăacantă = a-cán-tăacarinată = a-ca-ri-ná-tăacceptă = ac-cep-tắ (v.perf.s.)acceptă = ac-cép-tă (v.prez.)acceptantă = ac-cep-tán-tăaccidentă = ac-ci-den-tắaceastă = a-ceás-tăachită = a-chi-tắ (v.perf.s.)achită = a-chí-tă (v.prez.)acidorezistentă = a-ci-do-re-zis-tén-tăaclimată = a-cli-ma-tắacolită = a-co-lí-tăacontă = a-con-tắ» vezi toate cuvintele
MEȘTERÍ, meșteresc, vb. IV. Tranz. 1. A executa, a face, a lucra; a prelucra. ♦ Tranz. și intranz. A lucra, a munci (cu pricepere) pentru a realiza ceva. 2. A pune la punct, a potrivi, a aranja, a repara, a meșteșugi. – Din meșter.
MÉȘTERIȚĂ, meșterițe, s. f. 1. (Pop.) Femeie sau, p. gener., ființă talentată, pricepută, îndemânatică. 2. (Pop.; adesea adjectival) Femeie care știe să descânte, să facă farmece, vrăji. 3. (Rar) Femeie care practică o meserie. ♦ Soția unui meșter. [Acc. și: meșteríță] – Meșter + suf. -iță.
Cuvinte Vecine:
meşterirăm = meş-te-rí-răm
meşterirăţi = meş-te-rí-răţi
meşterise = meş-te-rí-se
meşterisem = meş-te-rí-sem
meşteriseră = meş-te-rí-se-ră
meşteriserăm = meş-te-rí-se-răm
meşteriserăţi = meş-te-rí-se-răţi
meşteriseşi = meş-te-rí-seşi
meşterit = meş-te-rít
meşterite = meş-te-rí-te
meşterită = meş-te-rí-tă
meşterişi = meş-te-ríşi
meşteriţa = meş-te-rí-ţa (s.)
meşteriţa = méş-te-ri-ţa (s.)
meşteriţe = meş-te-rí-ţe (s.)
meşteriţe = méş-te-ri-ţe (s.)
meşteriţei = meş-te-rí-ţei (s.)
meşteriţei = méş-te-ri-ţei (s.)
meşteriţele = meş-te-rí-ţe-le (s.)
meşteriţele = méş-te-ri-ţe-le (s.)
meşteriţelor = meş-te-rí-ţe-lor (s.)
Cuvinte care au ultima silabă "tă" / "ţa" / "ţă":
aberantă = a-be-rán-tă
abilită = a-bi-li-tắ
ablactă = a-blac-tắ
absentă = ab-sen-tắ (v.perf.s.)
absentă = ab-sén-tă (adj.)
absolventă = ab-sol-vén-tă
abstinentă = ab-sti-nén-tă
abundentă = a-bun-dén-tă
acantă = a-cán-tă
acarinată = a-ca-ri-ná-tă
acceptă = ac-cep-tắ (v.perf.s.)
acceptă = ac-cép-tă (v.prez.)
acceptantă = ac-cep-tán-tă
accidentă = ac-ci-den-tắ
această = a-ceás-tă
achită = a-chi-tắ (v.perf.s.)
achită = a-chí-tă (v.prez.)
acidorezistentă = a-ci-do-re-zis-tén-tă
aclimată = a-cli-ma-tắ
acolită = a-co-lí-tă
acontă = a-con-tắ
» vezi toate cuvintele