Despărțirea în silabe a cuvântului "pisalogi":
pisălogi = pi • să • lo • gí (verb - infinitiv / verb - perfectul simplu)
pisălogi = pi • să • lógi (adjectiv)
Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "pisalogi":PISĂLÓG, -OÁGĂ, pisălogi, -oage s. n., adj. 1. S. n. Unealtă casnică (de lemn, de metal, de piatră etc.) de obicei rotunjită cu o măciucă la un capăt sau la amândouă, cu care se pisează ceva în piuliță sau în piuă; pilug. 2. Adj. (Fam.; adesea substantivat) Care plictisește pe cineva cu repetarea aceluiași lucru, cu insistențele. – Pisa + suf. -ălog.PISĂLOGÍ, pisălogesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A plictisi pe cineva cu repetarea aceluiași lucru, cu insistențele; a pisa (4). – Din pisălog.» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Cuvinte Vecine:
pisălogească = pi-să-lo-geás-căpisălogeau = pi-să-lo-geáupisălogeaţi = pi-să-lo-geáţipisălogeli = pi-să-lo-gélipisălogelii = pi-să-lo-gé-liipisălogelile = pi-să-lo-gé-li-lepisălogelilor = pi-să-lo-gé-li-lorpisălogesc = pi-să-lo-géscpisălogeşte = pi-să-lo-géş-tepisălogeşti = pi-să-lo-géştipisălogi = pi-să-lo-gí (v.inf./v.perf.s.)pisălogi = pi-să-lógi (adj.)pisălogii = pi-să-lo-gíi (v.perf.s.)pisălogii = pi-să-ló-gii (s.)pisălogilor = pi-să-ló-gi-lorpisălogim = pi-să-lo-gímpisălogind = pi-să-lo-gíndpisălogiră = pi-să-lo-gí-răpisălogirăm = pi-să-lo-gí-rămpisălogirăţi = pi-să-lo-gí-răţipisălogise = pi-să-lo-gí-se Cuvinte care au ultima silabă "gi" / "logi":
alungi = a-lun-gí (v.inf./v.perf.s.)amăgi = a-mă-gíamurgi = a-mur-gíautoamăgi = a-u-to-a-mă-gíblegi = ble-gí (v.inf./v.perf.s.)boşorogi = bo-şo-ro-gí (v.inf./v.perf.s.)ciomăgi = cio-mă-gíciungi = ciun-gí (v.inf./v.perf.s.)clăpăugi = clă-pă-u-gí (v.inf./v.perf.s.)cotigi = co-ti-gí (v.inf./v.perf.s.)cotonogi = co-to-no-gí (v.inf./v.perf.s.)covrigi = co-vri-gí (v.inf./v.perf.s.)damblagi = dam-bla-gídesăgi = de-să-gídezamăgi = de-za-mă-gídezamăgi = dez-a-mă-gí (struct.)dogi = do-gí (v.inf./v.perf.s.)duelgi = du-el-gífugi = fu-gí (v.inf./v.perf.s.)gogi = go-gí (v.inf./v.perf.s.)hodorogi = ho-do-ro-gí (v.inf./v.perf.s.)» vezi toate cuvintele
PISĂLÓG, -OÁGĂ, pisălogi, -oage s. n., adj. 1. S. n. Unealtă casnică (de lemn, de metal, de piatră etc.) de obicei rotunjită cu o măciucă la un capăt sau la amândouă, cu care se pisează ceva în piuliță sau în piuă; pilug. 2. Adj. (Fam.; adesea substantivat) Care plictisește pe cineva cu repetarea aceluiași lucru, cu insistențele. – Pisa + suf. -ălog.
PISĂLOGÍ, pisălogesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A plictisi pe cineva cu repetarea aceluiași lucru, cu insistențele; a pisa (4). – Din pisălog.
Cuvinte Vecine:
pisălogească = pi-să-lo-geás-că
pisălogeau = pi-să-lo-geáu
pisălogeaţi = pi-să-lo-geáţi
pisălogeli = pi-să-lo-géli
pisălogelii = pi-să-lo-gé-lii
pisălogelile = pi-să-lo-gé-li-le
pisălogelilor = pi-să-lo-gé-li-lor
pisălogesc = pi-să-lo-gésc
pisălogeşte = pi-să-lo-géş-te
pisălogeşti = pi-să-lo-géşti
pisălogi = pi-să-lo-gí (v.inf./v.perf.s.)
pisălogi = pi-să-lógi (adj.)
pisălogii = pi-să-lo-gíi (v.perf.s.)
pisălogii = pi-să-ló-gii (s.)
pisălogilor = pi-să-ló-gi-lor
pisălogim = pi-să-lo-gím
pisălogind = pi-să-lo-gínd
pisălogiră = pi-să-lo-gí-ră
pisălogirăm = pi-să-lo-gí-răm
pisălogirăţi = pi-să-lo-gí-răţi
pisălogise = pi-să-lo-gí-se
Cuvinte care au ultima silabă "gi" / "logi":
alungi = a-lun-gí (v.inf./v.perf.s.)
amăgi = a-mă-gí
amurgi = a-mur-gí
autoamăgi = a-u-to-a-mă-gí
blegi = ble-gí (v.inf./v.perf.s.)
boşorogi = bo-şo-ro-gí (v.inf./v.perf.s.)
ciomăgi = cio-mă-gí
ciungi = ciun-gí (v.inf./v.perf.s.)
clăpăugi = clă-pă-u-gí (v.inf./v.perf.s.)
cotigi = co-ti-gí (v.inf./v.perf.s.)
cotonogi = co-to-no-gí (v.inf./v.perf.s.)
covrigi = co-vri-gí (v.inf./v.perf.s.)
damblagi = dam-bla-gí
desăgi = de-să-gí
dezamăgi = de-za-mă-gí
dezamăgi = dez-a-mă-gí (struct.)
dogi = do-gí (v.inf./v.perf.s.)
duelgi = du-el-gí
fugi = fu-gí (v.inf./v.perf.s.)
gogi = go-gí (v.inf./v.perf.s.)
hodorogi = ho-do-ro-gí (v.inf./v.perf.s.)
» vezi toate cuvintele