Despărțirea în silabe a cuvântului "primarii":
primarii = pri • má • rii
primării = pri • mă • ríi
Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "primarii":PRIMÁR, -Ă, primari, -e, adj., s. m. I. Adj. 1. Inițial, primordial, originar; p. ext. de prim grad, de primă importanță, de bază. ◊ Învățământ primar = formă de învățământ cu caracter obligatoriu, în care se predau elementele de bază ale celor mai importante discipline și care constituie primele patru clase ale scolii generale. Clasă primară (și substantivat, f.) = clasă din cursul primar. Școală primară (și substantivat, f.) = școală de învățământ primar; curs primar; clădire în care se predă această formă de învățământ. Văr primar (sau vară primară) = grad de rudenie între copiii mai multor frați și surori; persoană care se află cu alta într-un asemenea grad de rudenie. (Geol.) Era primară = era paleozoică. Medic primar = grad în ierarhia cadrelor medicale, superior medicului specialist, care se obține în urma unui concurs; persoană care are acest grad. ♦ Simplu, rudimentar, elementar; p. ext. neevoluat. ♦ (Despre cuvinte) Care provine direct din rădăcină și care servește ca element de bază pentru formarea altor cuvinte; primitiv. 2. (Despre elemente și compuși chimici) Care are o singură valență satisfăcută de un anumit element sau radical. II. S. m. Reprezentant al conducerii centrale în orașe și comune, cu atribuții administrative. [Var.: (II, pop.) primáre s. m.] – Din lat. primarius. Cf. fr. primaire, maire.PRIMÁRE s. m. v. primar.PRIMĂRÍE, primării, s. f. Instituție condusă de un primar (II); clădire în care își are sediul această instituție. ♦ (Rar) Primariat (1). – Primar + suf. -ie.» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Cuvinte Vecine:
primam = pri-mámprimar = pri-márprimare = pri-má-reprimari = pri-máriprimariat = pri-ma-ri-átprimariate = pri-ma-ri-á-teprimariatele = pri-ma-ri-á-te-leprimariatelor = pri-ma-ri-á-te-lorprimariatul = pri-ma-ri-á-tulprimariatului = pri-ma-ri-á-tu-luiprimarii = pri-má-riiprimarilor = pri-má-ri-lorprimaritate = pri-ma-ri-tá-teprimaritatea = pri-ma-ri-tá-teaprimarităţi = pri-ma-ri-tắţiprimarităţii = pri-ma-ri-tắ-ţiiprimarul = pri-má-rulprimarului = pri-má-ru-luiprimară = pri-má-răprimarăm = pri-má-rămprimarăţi = pri-má-răţi Cuvinte care au ultima silabă "rii":
acătării = a-că-tắ-riiantimemorii = an-ti-me-mó-riiarmării = ar-mắ-riiarmoarii = ar-moa-ríibacterii = bac-té-riibestiarii = bes-ti-á-riibijuterii = bi-ju-te-ríicălării = că-lă-ríicălătorii = că-lă-to-ríi (s./v.perf.s.)călătorii = că-lă-tó-rii (10s.)capitularii = ca-pi-tu-lá-riicapitulării = ca-pi-tu-lắ-riicirii = cí-riicolindătorii = co-lin-dă-tó-riidarii = dá-riidării = dắ-riiferii = fe-ríiflorii = flo-ríi (adj.)florii = fló-rii (s.)furii = fú-riiinfuzorii = in-fu-zó-rii» vezi toate cuvintele
PRIMÁR, -Ă, primari, -e, adj., s. m. I. Adj. 1. Inițial, primordial, originar; p. ext. de prim grad, de primă importanță, de bază. ◊ Învățământ primar = formă de învățământ cu caracter obligatoriu, în care se predau elementele de bază ale celor mai importante discipline și care constituie primele patru clase ale scolii generale. Clasă primară (și substantivat, f.) = clasă din cursul primar. Școală primară (și substantivat, f.) = școală de învățământ primar; curs primar; clădire în care se predă această formă de învățământ. Văr primar (sau vară primară) = grad de rudenie între copiii mai multor frați și surori; persoană care se află cu alta într-un asemenea grad de rudenie. (Geol.) Era primară = era paleozoică. Medic primar = grad în ierarhia cadrelor medicale, superior medicului specialist, care se obține în urma unui concurs; persoană care are acest grad. ♦ Simplu, rudimentar, elementar; p. ext. neevoluat. ♦ (Despre cuvinte) Care provine direct din rădăcină și care servește ca element de bază pentru formarea altor cuvinte; primitiv. 2. (Despre elemente și compuși chimici) Care are o singură valență satisfăcută de un anumit element sau radical. II. S. m. Reprezentant al conducerii centrale în orașe și comune, cu atribuții administrative. [Var.: (II, pop.) primáre s. m.] – Din lat. primarius. Cf. fr. primaire, maire.
PRIMÁRE s. m. v. primar.
PRIMĂRÍE, primării, s. f. Instituție condusă de un primar (II); clădire în care își are sediul această instituție. ♦ (Rar) Primariat (1). – Primar + suf. -ie.
Cuvinte Vecine:
primam = pri-mám
primar = pri-már
primare = pri-má-re
primari = pri-mári
primariat = pri-ma-ri-át
primariate = pri-ma-ri-á-te
primariatele = pri-ma-ri-á-te-le
primariatelor = pri-ma-ri-á-te-lor
primariatul = pri-ma-ri-á-tul
primariatului = pri-ma-ri-á-tu-lui
primarii = pri-má-rii
primarilor = pri-má-ri-lor
primaritate = pri-ma-ri-tá-te
primaritatea = pri-ma-ri-tá-tea
primarităţi = pri-ma-ri-tắţi
primarităţii = pri-ma-ri-tắ-ţii
primarul = pri-má-rul
primarului = pri-má-ru-lui
primară = pri-má-ră
primarăm = pri-má-răm
primarăţi = pri-má-răţi
Cuvinte care au ultima silabă "rii":
acătării = a-că-tắ-rii
antimemorii = an-ti-me-mó-rii
armării = ar-mắ-rii
armoarii = ar-moa-ríi
bacterii = bac-té-rii
bestiarii = bes-ti-á-rii
bijuterii = bi-ju-te-ríi
călării = că-lă-ríi
călătorii = că-lă-to-ríi (s./v.perf.s.)
călătorii = că-lă-tó-rii (10s.)
capitularii = ca-pi-tu-lá-rii
capitulării = ca-pi-tu-lắ-rii
cirii = cí-rii
colindătorii = co-lin-dă-tó-rii
darii = dá-rii
dării = dắ-rii
ferii = fe-ríi
florii = flo-ríi (adj.)
florii = fló-rii (s.)
furii = fú-rii
infuzorii = in-fu-zó-rii
» vezi toate cuvintele