Despărțirea în silabe a cuvântului "restabilisi":
restabilişi = res • ta • bi • líşi
Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "restabilisi":RESTABILÍ, restabilesc, vb. IV. 1. Tranz. A stabili din nou, a readuce în starea de la început (sau în alta mai bună). 2. Tranz. A reconstitui cuvinte, texte, manuscrise etc. în forma (presupusă) originară. 3. Refl. A-și reface sănătatea zdruncinată, a se întrema; a se însănătoși; a se înzdrăveni. – Re1 + stabili (după fr. rétablir).RESTABILÍ vb. IV. 1. tr. A aduce în starea în care a fost mai înainte. 2. tr. A stabili, a reconstitui (un text). 3. refl. A se întrema, a se înzdrăveni. [Cf. fr. rétablir, it. ristabilire].!restabilí (a ~) (res-ta-/re-sta-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. restabilésc, imperf. 3 sg. restabileá; conj. prez. 3 să restabileáscă» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Cuvinte Vecine:
restabiliserăţi = res-ta-bi-lí-se-răţirestabiliseşi = re-sta-bi-lí-seşi (struct.)restabiliseşi = res-ta-bi-lí-seşirestabilit = re-sta-bi-lít (struct.)restabilit = res-ta-bi-lítrestabilite = re-sta-bi-lí-te (struct.)restabilite = res-ta-bi-lí-terestabilită = re-sta-bi-lí-tă (struct.)restabilită = res-ta-bi-lí-tărestabilişi = re-sta-bi-líşi (struct.)restabilişi = res-ta-bi-líşirestabiliţi = re-sta-bi-líţi (struct.)restabiliţi = res-ta-bi-líţirestant = res-tántrestante = res-tán-terestantă = res-tán-tărestanţa = res-tán-ţarestanţe = res-tán-ţerestanţei = res-tán-ţeirestanţele = res-tán-ţe-lerestanţelor = res-tán-ţe-lor
RESTABILÍ, restabilesc, vb. IV. 1. Tranz. A stabili din nou, a readuce în starea de la început (sau în alta mai bună). 2. Tranz. A reconstitui cuvinte, texte, manuscrise etc. în forma (presupusă) originară. 3. Refl. A-și reface sănătatea zdruncinată, a se întrema; a se însănătoși; a se înzdrăveni. – Re1 + stabili (după fr. rétablir).
RESTABILÍ vb. IV. 1. tr. A aduce în starea în care a fost mai înainte. 2. tr. A stabili, a reconstitui (un text). 3. refl. A se întrema, a se înzdrăveni. [Cf. fr. rétablir, it. ristabilire].
!restabilí (a ~) (res-ta-/re-sta-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. restabilésc, imperf. 3 sg. restabileá; conj. prez. 3 să restabileáscă
Cuvinte Vecine:
restabiliserăţi = res-ta-bi-lí-se-răţi
restabiliseşi = re-sta-bi-lí-seşi (struct.)
restabiliseşi = res-ta-bi-lí-seşi
restabilit = re-sta-bi-lít (struct.)
restabilit = res-ta-bi-lít
restabilite = re-sta-bi-lí-te (struct.)
restabilite = res-ta-bi-lí-te
restabilită = re-sta-bi-lí-tă (struct.)
restabilită = res-ta-bi-lí-tă
restabilişi = re-sta-bi-líşi (struct.)
restabilişi = res-ta-bi-líşi
restabiliţi = re-sta-bi-líţi (struct.)
restabiliţi = res-ta-bi-líţi
restant = res-tánt
restante = res-tán-te
restantă = res-tán-tă
restanţa = res-tán-ţa
restanţe = res-tán-ţe
restanţei = res-tán-ţei
restanţele = res-tán-ţe-le
restanţelor = res-tán-ţe-lor