Despărțirea în silabe a cuvântului "urdari":
urdari = ur • dári
Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "urdari":URDÁR, (1) urdari, s. m., (2, 3) urdare, s. n. 1. S. m. Cioban care face urda la stână; vânzător de urdă. 2. S. n. Vas, ceaun, căldare în care se fierbe sau în care se păstrează urda. 3. S. n. Unealtă cu care se amestecă zerul pus la fiert pentru a se obține urda (1). – Urdă + suf. -ar.urdár1 (cioban) s. m., pl. urdári» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Cuvinte Vecine:
urcărilor = ur-cắ-ri-lorurcătoare = ur-că-toá-reurcător = ur-că-tórurcători = ur-că-tóriurda = úr-daurda-vacii = úr-da-vá-ciiurdar = ur-dárurdare = ur-dá-reurdarele = ur-dá-re-leurdarelor = ur-dá-re-lorurdari = ur-dáriurdarii = ur-dá-riiurdarilor = ur-dá-ri-lorurdarul = ur-dá-rulurdarului = ur-dá-ru-luiurde = úr-deurdei = úr-deiurdin = ur-dínurdina = ur-di-náurdinai = ur-di-náiurdinam = ur-di-nám
URDÁR, (1) urdari, s. m., (2, 3) urdare, s. n. 1. S. m. Cioban care face urda la stână; vânzător de urdă. 2. S. n. Vas, ceaun, căldare în care se fierbe sau în care se păstrează urda. 3. S. n. Unealtă cu care se amestecă zerul pus la fiert pentru a se obține urda (1). – Urdă + suf. -ar.
urdár1 (cioban) s. m., pl. urdári
Cuvinte Vecine:
urcărilor = ur-cắ-ri-lor
urcătoare = ur-că-toá-re
urcător = ur-că-tór
urcători = ur-că-tóri
urda = úr-da
urda-vacii = úr-da-vá-cii
urdar = ur-dár
urdare = ur-dá-re
urdarele = ur-dá-re-le
urdarelor = ur-dá-re-lor
urdari = ur-dári
urdarii = ur-dá-rii
urdarilor = ur-dá-ri-lor
urdarul = ur-dá-rul
urdarului = ur-dá-ru-lui
urde = úr-de
urdei = úr-dei
urdin = ur-dín
urdina = ur-di-ná
urdinai = ur-di-nái
urdinam = ur-di-nám