Despărțirea în silabe a cuvântului "abjurarati":
abjurarăţi = ab • ju • rá • răţi
Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "abjurarati":ABJURÁ, abjúr, vb. I. Tranz. A renega public o credință religioasă, o doctrină, o părere etc. – Din fr. abjurer, lat. abjurare.ABJURÁ vb. I. tr. (Rar) A renega public o religie. ♦ A renunța la o doctrină, la o părere etc. [< fr. abjurer, lat. abiurare].ABJURÁ, abjúr, vb. I. Tranz. (Rar) A se lepăda de o credință; a renega o doctrină, o părere etc. – Fr. abjurer (lat. lit. abjurare).» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Cuvinte Vecine:
abjudecările = ab-ju-de-cắ-ri-leabjudecărilor = ab-ju-de-cắ-ri-lorabjur = ab-júrabjura = ab-ju-ráabjurai = ab-ju-ráiabjuram = ab-ju-rámabjurare = ab-ju-rá-reabjurarea = ab-ju-rá-reaabjurară = ab-ju-rá-răabjurarăm = ab-ju-rá-rămabjurarăţi = ab-ju-rá-răţiabjurase = ab-ju-rá-seabjurasem = ab-ju-rá-semabjuraseră = ab-ju-rá-se-răabjuraserăm = ab-ju-rá-se-rămabjuraserăţi = ab-ju-rá-se-răţiabjuraseşi = ab-ju-rá-seşiabjurat = ab-ju-rátabjurate = ab-ju-rá-teabjuratoare = ab-ju-ra-toá-reabjurator = ab-ju-ra-tór
ABJURÁ, abjúr, vb. I. Tranz. A renega public o credință religioasă, o doctrină, o părere etc. – Din fr. abjurer, lat. abjurare.
ABJURÁ vb. I. tr. (Rar) A renega public o religie. ♦ A renunța la o doctrină, la o părere etc. [< fr. abjurer, lat. abiurare].
ABJURÁ, abjúr, vb. I. Tranz. (Rar) A se lepăda de o credință; a renega o doctrină, o părere etc. – Fr. abjurer (lat. lit. abjurare).
Cuvinte Vecine:
abjudecările = ab-ju-de-cắ-ri-le
abjudecărilor = ab-ju-de-cắ-ri-lor
abjur = ab-júr
abjura = ab-ju-rá
abjurai = ab-ju-rái
abjuram = ab-ju-rám
abjurare = ab-ju-rá-re
abjurarea = ab-ju-rá-rea
abjurară = ab-ju-rá-ră
abjurarăm = ab-ju-rá-răm
abjurarăţi = ab-ju-rá-răţi
abjurase = ab-ju-rá-se
abjurasem = ab-ju-rá-sem
abjuraseră = ab-ju-rá-se-ră
abjuraserăm = ab-ju-rá-se-răm
abjuraserăţi = ab-ju-rá-se-răţi
abjuraseşi = ab-ju-rá-seşi
abjurat = ab-ju-rát
abjurate = ab-ju-rá-te
abjuratoare = ab-ju-ra-toá-re
abjurator = ab-ju-ra-tór