Despărțirea în silabe a cuvântului "abjuratiei":
abjuraţiei = ab • ju • rá • ţi • ei
Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "abjuratiei":abjuráție s. f. abjurare. (< fr. abjuration, lat. abiuratio)ABJURÁȚIE s.f. Abjurare. [Cf. fr. abjuration, lat. abiuratio].*abjurațiúne f. (lat. abjurátio, -ónis). Acțiunea de a abjura. – Și -áție, dar ob. -are.» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Cuvinte Vecine:
abjurate = ab-ju-rá-teabjuratoare = ab-ju-ra-toá-reabjurator = ab-ju-ra-tórabjuratori = ab-ju-ra-tóriabjurată = ab-ju-rá-tăabjurau = ab-ju-ráuabjuraşi = ab-ju-ráşiabjuraţi = ab-ju-ráţiabjuraţia = ab-ju-rá-ţi-aabjuraţie = ab-ju-rá-ţi-eabjuraţiei = ab-ju-rá-ţi-eiabjuraţii = ab-ju-rá-ţiiabjuraţiile = ab-ju-rá-ţi-i-leabjuraţiilor = ab-ju-rá-ţi-i-lorabjure = ab-jú-reabjuri = ab-júriabjurând = ab-ju-rấndabjură = ab-ju-rắ (v.perf.s.)abjură = ab-jú-ră (v.prez.)abjurăm = ab-ju-rắmabjurări = ab-ju-rắri Cuvinte care au ultima silabă "ei":
discuţiei = dis-cú-ţi-eiei = eifrancofoniei = fran-co-fo-ní-eiiei = í-ei (s.)limba-vrabiei = lím-ba-vrá-bi-ei» vezi toate cuvintele
abjuráție s. f. abjurare. (< fr. abjuration, lat. abiuratio)
ABJURÁȚIE s.f. Abjurare. [Cf. fr. abjuration, lat. abiuratio].
*abjurațiúne f. (lat. abjurátio, -ónis). Acțiunea de a abjura. – Și -áție, dar ob. -are.
Cuvinte Vecine:
abjurate = ab-ju-rá-te
abjuratoare = ab-ju-ra-toá-re
abjurator = ab-ju-ra-tór
abjuratori = ab-ju-ra-tóri
abjurată = ab-ju-rá-tă
abjurau = ab-ju-ráu
abjuraşi = ab-ju-ráşi
abjuraţi = ab-ju-ráţi
abjuraţia = ab-ju-rá-ţi-a
abjuraţie = ab-ju-rá-ţi-e
abjuraţiei = ab-ju-rá-ţi-ei
abjuraţii = ab-ju-rá-ţii
abjuraţiile = ab-ju-rá-ţi-i-le
abjuraţiilor = ab-ju-rá-ţi-i-lor
abjure = ab-jú-re
abjuri = ab-júri
abjurând = ab-ju-rấnd
abjură = ab-ju-rắ (v.perf.s.)
abjură = ab-jú-ră (v.prez.)
abjurăm = ab-ju-rắm
abjurări = ab-ju-rắri
Cuvinte care au ultima silabă "ei":
discuţiei = dis-cú-ţi-ei
ei = ei
francofoniei = fran-co-fo-ní-ei
iei = í-ei (s.)
limba-vrabiei = lím-ba-vrá-bi-ei
» vezi toate cuvintele