ace despărțit în silabe; cum se desparte în silabe ace

Despărțirea în silabe a cuvântului "ace":

ace = á  ce

Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "ace":

AC, ace, s. n. 1. Mică ustensilă de oțel, subțire, ascuțită și lustruită, prevăzută cu un orificiu prin care se trece un fir care servește la cusut. ◊ Expr. A avea (sau a găsi) ac de cojocul cuiva = a avea mijloace de a înfrâna sau de a pedepsi pe cineva. A călca (sau a umbla) ca pe ace = a merge încet, cu grijă. A scăpa ca prin urechile acului = a scăpa cu mare greutate. Nici cât un vârf de ac = extrem de mic, foarte puțin, aproape deloc. A căuta acul în carul cu fân = a se apuca de o muncă zadarnică. 2. (Cu determinări) Nume dat unor obiecte asemănătoare cu un ac (1), având diverse întrebuințări. Ac cu gămălie. Ac de siguranță. Ac de păr. ◊ Ac de mașină = ac pentru mașina de cusut. ♦ Ace de gheață = cristale de gheață, subțiri și ascuțite, care se formează iarna. 3. Indicator la unele instrumente de măsură sau în medicină. Ac magnetic. Acul busolei. ♦ Macaz. 4. (Biol.) Organ de apărare și de atac al unor animale, în formă de ghimpe sau de vârf ascuțit. ♦ Organ în formă de ac (1) sau de ghimpe care acoperă pielea unor animale, folosit pentru apărare. Acele ariciului. 5. Frunză îngustă, ascuțită, caracteristică coniferelor. 6. Compuse: acul-doamnei = plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu flori albe și cu fructe terminate cu un cioc lung (Scandix pecten veneris); ac-de-mare = pește marin, lung și ascuțit, în formă de andrea, acoperit cu plăci osoase (Syngnathus rubescens) – Lat. acus.
ac (áce), s. n. – 1. Instrument de cusut. – 2. Bold. – 3. (La insecte și plante) Organ de apărare în formă de ghimpe. – 4. (La unele instrumente) Indicator. – Mr., megl. ac, istr. ŏc. < Lat. ăcus (Pușcariu, 6; Candrea-Dens., 3; REW 130; DAR; cf. Rohlfs, Differenzierung, 49); cf. vegl. yuak, it. ago (calabr. acu, sard, agu), prov. ac. – Der. acar, s. n. (cutiuță, acăriță); acar, s. m. (muncitor feroviar, macagiu); acăriță, acarniță, s. f. (cutiuță în care se păstrează ace).
» mai multe definiții (dictionarroman.ro)

Cuvinte Vecine:

accidenţe = ac-ci-dén-ţe
accidenţi = ac-ci-dénţi
accidenţii = ac-ci-dén-ţii
accidenţilor = ac-ci-dén-ţi-lor
acciz = ac-cíz
accize = ac-cí-ze
accizele = ac-cí-ze-le
accizelor = ac-cí-ze-lor
accizul = ac-cí-zul
accizului = ac-cí-zu-lui
ace = á-ce
ace-de-mare = á-ce-de-má-re
acea = a-ceá
aceasta = a-ceás-ta
această = a-ceás-tă
aceea = a-cé-ea
aceeaşi = a-cé-eaşi
acefal = a-ce-fál
acefale = a-ce-fá-le
acefali = a-ce-fáli
acefalia = a-ce-fa-lí-a

Cuvinte care au ultima silabă "ce":

abduce = ab-dú-ce
abzice = ab-zí-ce
ace = á-ce
aduce = a-dú-ce
adventice = ad-ven-tí-ce
alice = a-lí-ce
apendice = a-pén-di-ce
arhiduce = ar-hi-dú-ce
arşice = ar-şí-ce
artefice = ar-te-fí-ce
atroce = a-tró-ce
bârcoace = bâr-coá-ce
bărdace = băr-dá-ce
bibice = bi-bí-ce
boace = boá-ce
britanice = bri-tá-ni-ce
budihace = bu-di-há-ce
calce = cál-ce
calice = ca-lí-ce
carapace = ca-ra-pá-ce
carnefice = car-né-fi-ce
» vezi toate cuvintele
0.002s
Ai observatii? × Ai gasit o greseala sau vrei sa ne transmiti o observatie? Multumim pentru mesaj! Iti vom raspunde curand.
Trimite