Despărțirea în silabe a cuvântului "adiacentei":

adiacenţei = a • di • a • cén • ţei

Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "adiacentei":

ADIACÉNT, -Ă, adiacenți, -te, adj. 1. (În sintagma) Unghiuri adiacente = unghiuri care au același vârf, o latură comună și se află de o parte și de alta a laturii comune. 2. Care se înrudește, se învecinează. [Pr.: -di-a-] – Din fr. adjacent, lat. adjacens, -ntis.

ADIACÉNT, -Ă adj. (Liv.) Alăturat, în atingere, contiguu. ◊ Unghiuri adiacente = unghiuri care au o latură comună și același vârf. [Pron. di-a-. / < lat. adiacens – care este aproape, cf. fr. adiacent, it. adiacente].

ADIACÉNT, -Ă, adiacenți, -te, adj. (Livresc) Alăturat; înrudit. ◊ (Geom.) Unghiuri adiacente = unghiuri care au același vârf și o latură comună. [Pr.: -di-a-] – Fr. adjacent (lat. lit. adjacens, -ntis).

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)

Cuvinte Vecine:

adiabatică = a-di-a-bá-ti-că

adiabatism = a-dia-ba-tísm

adiabatismul = a-dia-ba-tís-mul

adiabatismului = a-dia-ba-tís-mu-lui

adiabată = a-di-a-bá-tă

adiacent = a-di-a-cént

adiacente = a-di-a-cén-te

adiacentă = a-di-a-cén-tă

adiacenţa = a-di-a-cén-ţa

adiacenţe = a-di-a-cén-ţe

adiacenţei = a-di-a-cén-ţei

adiacenţi = a-di-a-cénţi

adiacenţă = a-di-a-cén-ţă

adiaforetic = a-dia-fo-ré-tic

adiaforetice = a-dia-fo-ré-ti-ce

adiaforetici = a-dia-fo-ré-tici

adiaforetică = a-dia-fo-ré-ti-că

adiaforeza = a-dia-fo-ré-za

adiaforeze = a-dia-fo-ré-ze

adiaforezei = a-dia-fo-ré-zei

adiaforeză = a-dia-fo-ré-ză

Cuvinte care au ultima silabă "ţei":

bănuţei = bă-nu-ţéi

clocoţei = clo-co-ţéi

frecăţei = fre-că-ţéi

însurăţei = în-su-ră-ţéi

laba-mâţei = lá-ba-mấ-ţei

mărunţei = mă-run-ţéi

mâţei = mấ-ţei

puchiţei = pu-chi-ţéi

radiovacanţei = ra-di-o-va-cán-ţei

raţei = rá-ţei

scara-mâţei = scá-ra-mấ-ţei

tăieţei = tă-ie-ţéi

tăiţei = tă-i-ţéi

ţiţei = ţi-ţéi

» vezi toate cuvintele