Despărțirea în silabe a cuvântului "balacesti":
bălăceşti = bă • lă • céşti
Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "balacesti":BĂLĂCÍ, bălăcesc, vb. IV. Refl. și intranz. A (se) juca, a se zbengui în apă (la scăldat); a (se) bălăcări (1), bleotocări (1). – Din bg. balakam.bălăcí (-césc, -ít), vb. – A se zbengui în apă, a (se) bălăcări. Creație expresivă (Iordan, BF, II, 184); coicide cu bg. balakam, care poate fi împrumutat sin rom. (după Cihac și DAR, cuvîntul rom. provine din bg.). Este dificil de presupus că var. bălăcări, vb. (a (se) bălăci; a sta la taclale, a bîrfi, a îndruga verzi și uscate; a batjocori) ar proveni din rut., rus. balaguriti (Cihac) sau din sb. balakati (DAR), cu care are în comun izvorul expresiv. DAR nu cunoaște sensul de „a (se) bălăci” al acestui cuvînt, cu toate că este mai comun decît celelate. – Der. bălăceală, s. f. (zbenguială prin apă); bălăcitură, s. f. (bălăceală).» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Cuvinte Vecine:
bălăceam = bă-lă-ceámbălăcească = bă-lă-ceás-căbălăceau = bă-lă-ceáubălăceaţi = bă-lă-ceáţibălăceli = bă-lă-célibălăcelii = bă-lă-cé-liibălăcelile = bă-lă-cé-li-lebălăcelilor = bă-lă-cé-li-lorbălăcesc = bă-lă-céscbălăceşte = bă-lă-céş-tebălăceşti = bă-lă-céştibălăci = bă-lă-cíbălăcii = bă-lă-cíibălăcim = bă-lă-címbălăcind = bă-lă-cíndbălăcire = bă-lă-cí-rebălăcirea = bă-lă-cí-reabălăciri = bă-lă-círibălăcirii = bă-lă-cí-riibălăcirile = bă-lă-cí-ri-lebălăcirilor = bă-lă-cí-ri-lor
BĂLĂCÍ, bălăcesc, vb. IV. Refl. și intranz. A (se) juca, a se zbengui în apă (la scăldat); a (se) bălăcări (1), bleotocări (1). – Din bg. balakam.
bălăcí (-césc, -ít), vb. – A se zbengui în apă, a (se) bălăcări. Creație expresivă (Iordan, BF, II, 184); coicide cu bg. balakam, care poate fi împrumutat sin rom. (după Cihac și DAR, cuvîntul rom. provine din bg.). Este dificil de presupus că var. bălăcări, vb. (a (se) bălăci; a sta la taclale, a bîrfi, a îndruga verzi și uscate; a batjocori) ar proveni din rut., rus. balaguriti (Cihac) sau din sb. balakati (DAR), cu care are în comun izvorul expresiv. DAR nu cunoaște sensul de „a (se) bălăci” al acestui cuvînt, cu toate că este mai comun decît celelate. – Der. bălăceală, s. f. (zbenguială prin apă); bălăcitură, s. f. (bălăceală).
Cuvinte Vecine:
bălăceam = bă-lă-ceám
bălăcească = bă-lă-ceás-că
bălăceau = bă-lă-ceáu
bălăceaţi = bă-lă-ceáţi
bălăceli = bă-lă-céli
bălăcelii = bă-lă-cé-lii
bălăcelile = bă-lă-cé-li-le
bălăcelilor = bă-lă-cé-li-lor
bălăcesc = bă-lă-césc
bălăceşte = bă-lă-céş-te
bălăceşti = bă-lă-céşti
bălăci = bă-lă-cí
bălăcii = bă-lă-cíi
bălăcim = bă-lă-cím
bălăcind = bă-lă-cínd
bălăcire = bă-lă-cí-re
bălăcirea = bă-lă-cí-rea
bălăciri = bă-lă-círi
bălăcirii = bă-lă-cí-rii
bălăcirile = bă-lă-cí-ri-le
bălăcirilor = bă-lă-cí-ri-lor