Despărțirea în silabe a cuvântului "calareau":
călăreau = că • lă • reáu
Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "calareau":CĂLĂRÍ, călăresc, vb. IV. Intranz. A merge călare. ♦ Tranz. A mâna calul stând călare pe el; a încăleca. – Din călare.CĂLĂRÍ, călăresc, vb. IV. Intranz. și tranz. A umbla, a merge călare sau a purta animalul stând călare pe el; a încăleca. – Din călare.călărí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. călărésc, imperf. 3 sg. călăreá; conj. prez. 3 să călăreáscă» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Cuvinte Vecine:
călăraş = că-lă-ráşcălăraşi = că-lă-ráşicălăraşii = că-lă-rá-şiicălăraşilor = că-lă-rá-şi-lorcălăraşul = că-lă-rá-şulcălăraşului = că-lă-rá-şu-luicălărea = că-lă-reácălăreai = că-lă-reáicălăream = că-lă-reámcălărească = că-lă-reás-căcălăreau = că-lă-reáucălăreaţi = că-lă-reáţicălăreaţă = că-lă-reá-ţăcălăresc = că-lă-résccălăreşte = că-lă-réş-tecălăreşti = că-lă-réşticălăreţ = că-lă-réţcălăreţe = că-lă-ré-ţecălăreţi = că-lă-réţicălăreţii = că-lă-ré-ţiicălăreţilor = că-lă-ré-ţi-lor
CĂLĂRÍ, călăresc, vb. IV. Intranz. A merge călare. ♦ Tranz. A mâna calul stând călare pe el; a încăleca. – Din călare.
CĂLĂRÍ, călăresc, vb. IV. Intranz. și tranz. A umbla, a merge călare sau a purta animalul stând călare pe el; a încăleca. – Din călare.
călărí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. călărésc, imperf. 3 sg. călăreá; conj. prez. 3 să călăreáscă
Cuvinte Vecine:
călăraş = că-lă-ráş
călăraşi = că-lă-ráşi
călăraşii = că-lă-rá-şii
călăraşilor = că-lă-rá-şi-lor
călăraşul = că-lă-rá-şul
călăraşului = că-lă-rá-şu-lui
călărea = că-lă-reá
călăreai = că-lă-reái
călăream = că-lă-reám
călărească = că-lă-reás-că
călăreau = că-lă-reáu
călăreaţi = că-lă-reáţi
călăreaţă = că-lă-reá-ţă
călăresc = că-lă-résc
călăreşte = că-lă-réş-te
călăreşti = că-lă-réşti
călăreţ = că-lă-réţ
călăreţe = că-lă-ré-ţe
călăreţi = că-lă-réţi
călăreţii = că-lă-ré-ţii
călăreţilor = că-lă-ré-ţi-lor