Despărțirea în silabe a cuvântului "carotarati":
carotarăţi = ca • ro • tá • răţi
Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "carotarati":CAROTÁ, carotez, vb. I. Intranz. (Franțuzism) A înșela, a extorca. ♦ (La biliard) A juca astfel încât să rămână adversarului o lovitură dificilă. – Din fr. carotter.MÓRCOV, morcovi, s. m. 1. Plantă leguminoasă din familia umbeliferelor, cu rădăcina groasă în formă de con, de culoare galbenă-roșiatică și cu gust dulce, folosită în alimentație (Daucus carota sativa). ◊ Morcov sălbatic (sau de câmp) sau morcovul câmpului = rușinea-fetei (Daucus carota). 2. (Arg. și fam.) Fiecare dintre bornele fixate pe marginile unei șosele. – Din bg. morkov.CAROTÁ vb. I. intr. (Franțuzism) A înșela; a estorca. ♦ A juca astfel la biliard încât să rămână adversarului o lovitură dificilă. [< fr. carotter].» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Cuvinte Vecine:
carotai = ca-ro-táicarotaj = ca-ro-tájcarotaje = ca-ro-tá-jecarotajele = ca-ro-tá-je-lecarotajelor = ca-ro-tá-je-lorcarotajul = ca-ro-tá-julcarotajului = ca-ro-tá-ju-luicarotam = ca-ro-támcarotară = ca-ro-tá-răcarotarăm = ca-ro-tá-rămcarotarăţi = ca-ro-tá-răţicarotase = ca-ro-tá-secarotasem = ca-ro-tá-semcarotaseră = ca-ro-tá-se-răcarotaserăm = ca-ro-tá-se-rămcarotaserăţi = ca-ro-tá-se-răţicarotaseşi = ca-ro-tá-seşicarotat = ca-ro-tátcarotate = ca-ro-tá-tecarotată = ca-ro-tá-tăcarotau = ca-ro-táu
CAROTÁ, carotez, vb. I. Intranz. (Franțuzism) A înșela, a extorca. ♦ (La biliard) A juca astfel încât să rămână adversarului o lovitură dificilă. – Din fr. carotter.
MÓRCOV, morcovi, s. m. 1. Plantă leguminoasă din familia umbeliferelor, cu rădăcina groasă în formă de con, de culoare galbenă-roșiatică și cu gust dulce, folosită în alimentație (Daucus carota sativa). ◊ Morcov sălbatic (sau de câmp) sau morcovul câmpului = rușinea-fetei (Daucus carota). 2. (Arg. și fam.) Fiecare dintre bornele fixate pe marginile unei șosele. – Din bg. morkov.
CAROTÁ vb. I. intr. (Franțuzism) A înșela; a estorca. ♦ A juca astfel la biliard încât să rămână adversarului o lovitură dificilă. [< fr. carotter].
Cuvinte Vecine:
carotai = ca-ro-tái
carotaj = ca-ro-táj
carotaje = ca-ro-tá-je
carotajele = ca-ro-tá-je-le
carotajelor = ca-ro-tá-je-lor
carotajul = ca-ro-tá-jul
carotajului = ca-ro-tá-ju-lui
carotam = ca-ro-tám
carotară = ca-ro-tá-ră
carotarăm = ca-ro-tá-răm
carotarăţi = ca-ro-tá-răţi
carotase = ca-ro-tá-se
carotasem = ca-ro-tá-sem
carotaseră = ca-ro-tá-se-ră
carotaserăm = ca-ro-tá-se-răm
carotaserăţi = ca-ro-tá-se-răţi
carotaseşi = ca-ro-tá-seşi
carotat = ca-ro-tát
carotate = ca-ro-tá-te
carotată = ca-ro-tá-tă
carotau = ca-ro-táu