Despărțirea în silabe a cuvântului "elegantei":
eleganţei = e • le • gán • ţei
Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "elegantei":ELEGÁNȚĂ s. f. Calitatea de a fi elegant, de a avea sau de a fi făcut cu gust, cu rafinament, cu grație. ♦ Distincție în limbaj, în stil etc. – Din fr. élégance, lat. elegantia.ELEGÁNT, -Ă, eleganți, -te, adj. 1. (Despre îmbrăcăminte) Făcut cu gust, frumos; (despre oameni) care se distinge prin armonia și bunul gust al îmbrăcămintei. 2. (Adesea adverbial) Care se deosebește prin armonia formei, prin îmbinarea plăcută a elementelor, printr-o sobrietate plină de gust. ♦ Fig. Plin de tact, lipsit de brutalitate. – Din fr. élégant, lat. elegans, -ntis.ELEGÁNT, -Ă adj. Care prezintă, dovedește eleganță. [Cf. fr. élégant, lat. elegans].» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Cuvinte Vecine:
elefantul = e-le-fán-tulelefantului = e-le-fán-tu-luielefanţi = e-le-fánţielefanţii = e-le-fán-ţiielefanţilor = e-le-fán-ţi-lorelegant = e-le-gántelegante = e-le-gán-teelegantă = e-le-gán-tăeleganţa = e-le-gán-ţaeleganţe = e-le-gán-ţeeleganţei = e-le-gán-ţeieleganţi = e-le-gánţieleganţă = e-le-gán-ţăelegia = e-le-gí-aelegiac = e-le-gi-ácelegiace = e-le-gi-á-ceelegiaci = e-le-gi-ácielegiacă = e-le-gi-á-căelegie = e-le-gí-eelegiei = e-le-gí-eielegii = e-le-gíi Cuvinte care au ultima silabă "ţei":
bănuţei = bă-nu-ţéiclocoţei = clo-co-ţéifrecăţei = fre-că-ţéiînsurăţei = în-su-ră-ţéilaba-mâţei = lá-ba-mấ-ţeimărunţei = mă-run-ţéimâţei = mấ-ţeipuchiţei = pu-chi-ţéiradiovacanţei = ra-di-o-va-cán-ţeiraţei = rá-ţeiscara-mâţei = scá-ra-mấ-ţeităieţei = tă-ie-ţéităiţei = tă-i-ţéiţiţei = ţi-ţéi» vezi toate cuvintele
ELEGÁNȚĂ s. f. Calitatea de a fi elegant, de a avea sau de a fi făcut cu gust, cu rafinament, cu grație. ♦ Distincție în limbaj, în stil etc. – Din fr. élégance, lat. elegantia.
ELEGÁNT, -Ă, eleganți, -te, adj. 1. (Despre îmbrăcăminte) Făcut cu gust, frumos; (despre oameni) care se distinge prin armonia și bunul gust al îmbrăcămintei. 2. (Adesea adverbial) Care se deosebește prin armonia formei, prin îmbinarea plăcută a elementelor, printr-o sobrietate plină de gust. ♦ Fig. Plin de tact, lipsit de brutalitate. – Din fr. élégant, lat. elegans, -ntis.
ELEGÁNT, -Ă adj. Care prezintă, dovedește eleganță. [Cf. fr. élégant, lat. elegans].
Cuvinte Vecine:
elefantul = e-le-fán-tul
elefantului = e-le-fán-tu-lui
elefanţi = e-le-fánţi
elefanţii = e-le-fán-ţii
elefanţilor = e-le-fán-ţi-lor
elegant = e-le-gánt
elegante = e-le-gán-te
elegantă = e-le-gán-tă
eleganţa = e-le-gán-ţa
eleganţe = e-le-gán-ţe
eleganţei = e-le-gán-ţei
eleganţi = e-le-gánţi
eleganţă = e-le-gán-ţă
elegia = e-le-gí-a
elegiac = e-le-gi-ác
elegiace = e-le-gi-á-ce
elegiaci = e-le-gi-áci
elegiacă = e-le-gi-á-că
elegie = e-le-gí-e
elegiei = e-le-gí-ei
elegii = e-le-gíi
Cuvinte care au ultima silabă "ţei":
bănuţei = bă-nu-ţéi
clocoţei = clo-co-ţéi
frecăţei = fre-că-ţéi
însurăţei = în-su-ră-ţéi
laba-mâţei = lá-ba-mấ-ţei
mărunţei = mă-run-ţéi
mâţei = mấ-ţei
puchiţei = pu-chi-ţéi
radiovacanţei = ra-di-o-va-cán-ţei
raţei = rá-ţei
scara-mâţei = scá-ra-mấ-ţei
tăieţei = tă-ie-ţéi
tăiţei = tă-i-ţéi
ţiţei = ţi-ţéi
» vezi toate cuvintele