Despărțirea în silabe a cuvântului "experientei":
experienţei = ex • pe • ri • én • ţei
Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "experientei":EXPERIÉNȚĂ, experiențe, s. f. 1. Totalitatea cunoștințelor pe care oamenii le dobândesc în mod nemijlocit despre realitatea înconjurătoare în procesul practicii social-istorice, al interacțiunii materiale dintre om și lumea exterioară. 2. Verificare a cunoștințelor pe cale practică, prin cercetarea fenomenelor din realitatea înconjurătoare. ♦ Experiment. ◊ Expr. A face o experiență = a face o încercare. [Pr.: -ri-en-] – Din fr. expérience, lat. experientia.EXPERIÉNȚĂ s.f. 1. Totalitatea cunoștințelor despre realitatea înconjurătoare pe care oamenii le obțin în procesul practicii social-istorice. 2. Provocare intenționată a unui fenomen pentru a-i studia fazele de dezvoltare; experiment. ♦ Încercare, probă făcută personal cu un lucru. [Pron. -ri-en-. / cf. fr. expérience, lat. experientia].experiénță (-ri-en-) s. f., g.-d. art. experiénței; pl. experiénțe» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Cuvinte Vecine:
expediţiilor = ex-pe-dí-ţi-i-lorexpediţionar = ex-pe-di-ţi-o-nárexpediţionare = ex-pe-di-ţi-o-ná-reexpediţionari = ex-pe-di-ţi-o-náriexpediţionară = ex-pe-di-ţi-o-ná-răexperient = ex-pe-ri-éntexperiente = ex-pe-ri-én-teexperientă = ex-pe-ri-én-tăexperienţa = ex-pe-ri-én-ţaexperienţe = ex-pe-ri-én-ţeexperienţei = ex-pe-ri-én-ţeiexperienţele = ex-pe-ri-én-ţe-leexperienţelor = ex-pe-ri-én-ţe-lorexperienţi = ex-pe-ri-énţiexperienţă = ex-pe-ri-én-ţăexperiment = ex-pe-ri-méntexperimenta = ex-pe-ri-men-táexperimentabil = ex-pe-ri-men-tá-bilexperimentabile = ex-pe-ri-men-tá-bi-leexperimentabili = ex-pe-ri-men-tá-biliexperimentabilă = ex-pe-ri-men-tá-bi-lă Cuvinte care au ultima silabă "ţei":
bănuţei = bă-nu-ţéiclocoţei = clo-co-ţéifrecăţei = fre-că-ţéiînsurăţei = în-su-ră-ţéilaba-mâţei = lá-ba-mấ-ţeimărunţei = mă-run-ţéimâţei = mấ-ţeipuchiţei = pu-chi-ţéiradiovacanţei = ra-di-o-va-cán-ţeiraţei = rá-ţeiscara-mâţei = scá-ra-mấ-ţeităieţei = tă-ie-ţéităiţei = tă-i-ţéiţiţei = ţi-ţéi» vezi toate cuvintele
EXPERIÉNȚĂ, experiențe, s. f. 1. Totalitatea cunoștințelor pe care oamenii le dobândesc în mod nemijlocit despre realitatea înconjurătoare în procesul practicii social-istorice, al interacțiunii materiale dintre om și lumea exterioară. 2. Verificare a cunoștințelor pe cale practică, prin cercetarea fenomenelor din realitatea înconjurătoare. ♦ Experiment. ◊ Expr. A face o experiență = a face o încercare. [Pr.: -ri-en-] – Din fr. expérience, lat. experientia.
EXPERIÉNȚĂ s.f. 1. Totalitatea cunoștințelor despre realitatea înconjurătoare pe care oamenii le obțin în procesul practicii social-istorice. 2. Provocare intenționată a unui fenomen pentru a-i studia fazele de dezvoltare; experiment. ♦ Încercare, probă făcută personal cu un lucru. [Pron. -ri-en-. / cf. fr. expérience, lat. experientia].
experiénță (-ri-en-) s. f., g.-d. art. experiénței; pl. experiénțe
Cuvinte Vecine:
expediţiilor = ex-pe-dí-ţi-i-lor
expediţionar = ex-pe-di-ţi-o-nár
expediţionare = ex-pe-di-ţi-o-ná-re
expediţionari = ex-pe-di-ţi-o-nári
expediţionară = ex-pe-di-ţi-o-ná-ră
experient = ex-pe-ri-ént
experiente = ex-pe-ri-én-te
experientă = ex-pe-ri-én-tă
experienţa = ex-pe-ri-én-ţa
experienţe = ex-pe-ri-én-ţe
experienţei = ex-pe-ri-én-ţei
experienţele = ex-pe-ri-én-ţe-le
experienţelor = ex-pe-ri-én-ţe-lor
experienţi = ex-pe-ri-énţi
experienţă = ex-pe-ri-én-ţă
experiment = ex-pe-ri-mént
experimenta = ex-pe-ri-men-tá
experimentabil = ex-pe-ri-men-tá-bil
experimentabile = ex-pe-ri-men-tá-bi-le
experimentabili = ex-pe-ri-men-tá-bili
experimentabilă = ex-pe-ri-men-tá-bi-lă
Cuvinte care au ultima silabă "ţei":
bănuţei = bă-nu-ţéi
clocoţei = clo-co-ţéi
frecăţei = fre-că-ţéi
însurăţei = în-su-ră-ţéi
laba-mâţei = lá-ba-mấ-ţei
mărunţei = mă-run-ţéi
mâţei = mấ-ţei
puchiţei = pu-chi-ţéi
radiovacanţei = ra-di-o-va-cán-ţei
raţei = rá-ţei
scara-mâţei = scá-ra-mấ-ţei
tăieţei = tă-ie-ţéi
tăiţei = tă-i-ţéi
ţiţei = ţi-ţéi
» vezi toate cuvintele