Despărțirea în silabe a cuvântului "febrei":
febrei = fé • brei
Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "febrei":FÉBRĂ s. f. 1. Temperatură ridicată a corpului, care constituie reacția organismului la un agent infecțios, toxic etc.; temperatură, căldură, arșiță, fierbințeală. ♦ (Urmat de determinări arătând felul bolii) Nume dat mai multor boli care se manifestă prin temperatură ridicată. ◊ Febră aftoasă v. aftoasă. Febră recurentă v. recurent. Febră musculară = stare de oboseală generală care apare în urma unor eforturi fizice deosebite. 2. Fig. Emoție, neliniște, încordare (înaintea sau la timpul producerii unui eveniment). – Din lat. febris, it. febbre.FÉBRĂ s.f. 1. Temperatură ridicată a corpului cauzată de o boală. V. hipertermie. ◊ Febră musculară = stare de oboseală generală care apare la cineva neantrenat în urma unor eforturi fizice. 2. (Fig.) Emoție, neliniște, încordare; pirexie. // (În forma febri-) Element prim de compunere savantă cu sensul de „febră”. [< it. febbre, cf. lat. febris].fébră (fe-bră) s. f., g.-d. art. fébrei» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Cuvinte Vecine:
faţetărilor = fa-ţe-tắ-ri-lorfaţă = fá-ţăfebleţe = fe-blé-ţefebleţea = fe-blé-ţeafebleţi = fe-bléţifebleţii = fe-blé-ţiifebleţile = fe-blé-ţi-lefebleţilor = fe-blé-ţi-lorfebra = fé-brafebre = fé-brefebrei = fé-breifebricita = fe-bri-ci-táfebricitai = fe-bri-ci-táifebricitam = fe-bri-ci-támfebricitant = fe-bri-ci-tántfebricitante = fe-bri-ci-tán-tefebricitantă = fe-bri-ci-tán-tăfebricitanţi = fe-bri-ci-tánţifebricitară = fe-bri-ci-tá-răfebricitarăm = fe-bri-ci-tá-rămfebricitarăţi = fe-bri-ci-tá-răţi
FÉBRĂ s. f. 1. Temperatură ridicată a corpului, care constituie reacția organismului la un agent infecțios, toxic etc.; temperatură, căldură, arșiță, fierbințeală. ♦ (Urmat de determinări arătând felul bolii) Nume dat mai multor boli care se manifestă prin temperatură ridicată. ◊ Febră aftoasă v. aftoasă. Febră recurentă v. recurent. Febră musculară = stare de oboseală generală care apare în urma unor eforturi fizice deosebite. 2. Fig. Emoție, neliniște, încordare (înaintea sau la timpul producerii unui eveniment). – Din lat. febris, it. febbre.
FÉBRĂ s.f. 1. Temperatură ridicată a corpului cauzată de o boală. V. hipertermie. ◊ Febră musculară = stare de oboseală generală care apare la cineva neantrenat în urma unor eforturi fizice. 2. (Fig.) Emoție, neliniște, încordare; pirexie. // (În forma febri-) Element prim de compunere savantă cu sensul de „febră”. [< it. febbre, cf. lat. febris].
fébră (fe-bră) s. f., g.-d. art. fébrei
Cuvinte Vecine:
faţetărilor = fa-ţe-tắ-ri-lor
faţă = fá-ţă
febleţe = fe-blé-ţe
febleţea = fe-blé-ţea
febleţi = fe-bléţi
febleţii = fe-blé-ţii
febleţile = fe-blé-ţi-le
febleţilor = fe-blé-ţi-lor
febra = fé-bra
febre = fé-bre
febrei = fé-brei
febricita = fe-bri-ci-tá
febricitai = fe-bri-ci-tái
febricitam = fe-bri-ci-tám
febricitant = fe-bri-ci-tánt
febricitante = fe-bri-ci-tán-te
febricitantă = fe-bri-ci-tán-tă
febricitanţi = fe-bri-ci-tánţi
febricitară = fe-bri-ci-tá-ră
febricitarăm = fe-bri-ci-tá-răm
febricitarăţi = fe-bri-ci-tá-răţi