Despărțirea în silabe a cuvântului "geamandurii":

GEAMANDÚRĂ, geamanduri, s. f. Corp plutitor făcut din tablă, din lemn etc. și ancorat pe fundul unei ape, care indică diverse restricții de navigație. – Cf. ngr. simadhúra.

geamandúră (geamandúri), s. f. – Corp plutitor ancorat pe fundul unei ape. – Var. ceamandură, șamandră. Tc. camandura (Graur, GS, VI, 331; Scriban), din ngr. σημαντήρ „indicator”, cf. simandicos; din tc. provin și ngr. σημανδοῦρα și στμανδοῦρα „geamandură”. Var., din tc. șamandra.

geamandúră s. f., g.-d. art. geamandúrii; pl. geamandúri