Despărțirea în silabe a cuvântului "habitatul":

habitatul = ha • bi • tá • tul

Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "habitatul":

HABITÁT, habitate, s. n. Suprafață locuită de o populație, de o specie de plante sau de animale; biotop. – Din fr. habitat.

HABITÁT s.n. (Biol.) Teritoriu locuit de un individ, de o specie ori de un grup de indivizi sau specii, în cadrul căruia populația respectivă găsește o complexitate uniformă de condiții de viață, adaptându-se acestora; biotop. [Pl. -te, -turi. / < fr. habitat].

» mai multe definiții (dictionarroman.ro)

Cuvinte Vecine:

habitacle = ha-bi-tá-cle

habitaclele = ha-bi-tá-cle-le

habitaclelor = ha-bi-tá-cle-lor

habitaclu = ha-bi-tá-clu

habitaclul = ha-bi-tá-clul

habitaclului = ha-bi-tá-clu-lui

habitat = ha-bi-tát

habitate = ha-bi-tá-te

habitatele = ha-bi-tá-te-le

habitatelor = ha-bi-tá-te-lor

habitatul = ha-bi-tá-tul

habitatului = ha-bi-tá-tu-lui

habitaţia = ha-bi-tá-ţi-a

habitaţie = ha-bi-tá-ţi-e

habitaţiei = ha-bi-tá-ţi-ei

habitaţii = ha-bi-tá-ţii

habitaţiile = ha-bi-tá-ţi-i-le

habitaţiilor = ha-bi-tá-ţi-i-lor

habitua = ha-bi-tu-á

habituai = ha-bi-tu-ái

habitual = ha-bi-tuál

Cuvinte care au ultima silabă "tul":

accentul = ac-cén-tul

acompaniamentul = a-com-pa-ni-a-mén-tul

actul = ác-tul

agentul = a-gén-tul

alfabetul = al-fa-bé-tul

alineatul = a-li-ne-á-tul

altul = ál-tul

aspectul = as-péc-tul

atributul = a-tri-bú-tul

băiatul = bă-iá-tul

bărbatul = băr-bá-tul

bâtul = bấ-tul

brevetul = bre-vé-tul

butul = bú-tul

caietul = ca-ié-tul

capătul = cá-pă-tul

capitul = ca-pí-tul

catul = cá-tul

câtul = cấ-tul

climatul = cli-má-tul

coeficientul = co-e-fi-ci-én-tul

» vezi toate cuvintele