huruitul despărțit în silabe; cum se desparte în silabe huruitul

Despărțirea în silabe a cuvântului "huruitul":

huruitul = hu  ru  í  tul

Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "huruitul":

HURUÍT1 s. n. Faptul de a (se) hurui; huruitură, huruială, hurduitură. – V. hurui.
HURUÍT2, -Ă, huruiți, -te, adj. (Reg.) Dărâmat, surpat. [Var.: huluít, -ă adj.] – V. hurui.
huruít s. n.
» mai multe definiții (dictionarroman.ro)

Cuvinte Vecine:

huruiseră = hu-ru-í-se-ră
huruiserăm = hu-ru-í-se-răm
huruiserăţi = hu-ru-í-se-răţi
huruiseşi = hu-ru-í-seşi
huruit = hu-ru-ít (v.part.)
huruit = hu-ru-ít (s.)
huruite = hu-ru-í-te
huruitoare = hu-ru-i-toá-re
huruitor = hu-ru-i-tór
huruitori = hu-ru-i-tóri
huruitul = hu-ru-í-tul
huruitului = hu-ru-í-tu-lui
huruitura = hu-ru-i-tú-ra
huruituri = hu-ru-i-túri
huruiturii = hu-ru-i-tú-rii
huruiturile = hu-ru-i-tú-ri-le
huruiturilor = hu-ru-i-tú-ri-lor
huruitură = hu-ru-i-tú-ră
huruită = hu-ru-í-tă
huruişi = hu-ru-íşi
huruiţi = hu-ru-íţi

Cuvinte care au ultima silabă "tul":

accentul = ac-cén-tul
acompaniamentul = a-com-pa-ni-a-mén-tul
actul = ác-tul
agentul = a-gén-tul
alfabetul = al-fa-bé-tul
alineatul = a-li-ne-á-tul
altul = ál-tul
aspectul = as-péc-tul
atributul = a-tri-bú-tul
băiatul = bă-iá-tul
bărbatul = băr-bá-tul
bâtul = bấ-tul
brevetul = bre-vé-tul
butul = bú-tul
caietul = ca-ié-tul
capătul = cá-pă-tul
capitul = ca-pí-tul
catul = cá-tul
câtul = cấ-tul
climatul = cli-má-tul
coeficientul = co-e-fi-ci-én-tul
» vezi toate cuvintele
0.002s
Ai observatii? × Ai gasit o greseala sau vrei sa ne transmiti o observatie? Multumim pentru mesaj! Iti vom raspunde curand.
Trimite