Despărțirea în silabe a cuvântului "libero":
libero = lí • be • ro
Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "libero":LÍBER1, libere, s. n. (Bot.) Complex de vase din țesutul plantelor prin care circulă seva elaborată; parte a scoarței plantelor lemnoase care cuprinde aceste vase și în care se află țesuturile de nutriție, de susținere etc. ♦ (Cu sens colectiv) Fibre extrase din scoarța unor arbori. – Din fr. libre.LÍBER2, -Ă, liberi, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care se bucură de libertate, de independență individuală și cetățenească, care are drepturi politice și cetățenești depline. ♦ (Despre popoare, state, orașe) Independent, neatârnat, nesupus (unei puteri străine), autonom. 2. (Despre oameni) Care are posibilitatea de a acționa după voința sa, de a face sau de a nu face ceva; care nu este supus nici unei constrângeri; slobod. ◊ Liber arbitru = libertate absolută a voinței omului, postulată la idealismul filozofic1, în opoziție cu determinismul. 3. (Despre acțiuni) Care nu este supus unei restricții cu caracter arbitrar. ◊ Traducere liberă = traducere care redă conținutul originalului în formele proprii limbii în care se traduce, fără să respecte riguros forma originalului. Versuri libere = rânduri de poezie neprozodică, în care normele prozodice, dacă apar, sunt aplicate necanonic, după dorința autorului. Intrare liberă = intrare fără plată într-o sală de spectacol, pe un stadion etc. Lovitură liberă = (la unele jocuri sportive cu mingea) lovitură acordată unei echipe drept compensație pentru o infracțiune sau o greșeală comisă de echipa adversă. Profesiune liberă = profesiune exercitată de o persoană pe cont propriu (fără să fie angajată permanent într-o instituție sau întreprindere). ◊ Compus: (Substantivat) liber-profesionist = persoană care exercită o profesiune liberă. 4. (Despre timp) De care se poate dispune la bunul plac, care este în afara obligațiilor (profesionale). ◊ Expr. (Substantivat) A avea liber = a se afla în afara obligațiilor (mai ales profesionale) pe o perioadă de timp; a fi scutit pentru un timp oarecare de obligațiile (profesionale) pe care le are în mod obișnuit, a putea dispune de timpul său. 5. (Despre bănci, scaune, locuințe etc.) Care nu este ocupat, gol; neînchiriat. 6. (Despre oameni) Care nu are obligații față de alții; neangajat, disponibil. 7. Care este lipsit de artificialitate, natural, degajat, armonios, ușor. ◊ Expr. (Adverbial) A vorbi liber = a) a ține un discurs, o prelegere etc. fără a citi un text; b) a fi sincer, a spune deschis ceea ce gândești; c) a vorbi fără perdea, obscen. (A vedea) cu ochii liberi = (a vedea) fără ajutorul unui instrument optic. Desen liber = desen artistic efectuat fără ajutorul vreunui instrument tehnic. 8. (În loc. adv.) În aer liber = în plin aer, în mijlocul naturii. Sub cerul liber = afară, într-un loc descoperit. – Din fr. libre, lat. liber.líber (líberă), adj. – Slobod. Lat. liber (sec. XIX). – Der. libera, vb., din fr. (é)libérer; liberal, adj.; liberalism, s. n.; liberalitate, s. f.; liberator, adj.; libertate, s. f., toate din fr.; liber-schimbist, s. m. (partizan al libertății de schimb), după fr. libre échange. Cf. I. Guția, Libera, cu derivatele sale, Bul. Bibl. române Freiburg, II, 7-20.» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Cuvinte Vecine:
liberianul = li-be-ri-á-nulliberianului = li-be-ri-á-nu-luiliberiană = li-be-ri-á-năliberiene = li-be-ri-é-neliberienei = li-be-ri-é-neiliberienele = li-be-ri-é-ne-leliberienelor = li-be-ri-é-ne-lorliberieni = li-be-ri-éniliberienii = li-be-ri-é-niiliberienilor = li-be-ri-é-ni-lorlibero = lí-be-roliberoul = lí-be-ro-ulliberoului = lí-be-ro-u-luilibert = li-bértlibertar = li-ber-tárlibertara = li-ber-tá-ralibertare = li-ber-tá-relibertarei = li-ber-tá-reilibertarele = li-ber-tá-re-lelibertarelor = li-ber-tá-re-lorlibertari = li-ber-tári Cuvinte care au ultima silabă "ro":
bolero = bo-le-róbrasero = bra-sé-rocachetero = ca-che-té-rocaro = ca-rócicero = cí-ce-rocruzeiro = cru-zé-i-roduro = dú-rolibero = lí-be-roloro = ló-romaro = ma-rópicaro = pí-ca-rorespiro = res-pí-roromancero = ro-man-cé-rosombrero = som-bré-rotaro = tá-rozero = zé-ro» vezi toate cuvintele
LÍBER1, libere, s. n. (Bot.) Complex de vase din țesutul plantelor prin care circulă seva elaborată; parte a scoarței plantelor lemnoase care cuprinde aceste vase și în care se află țesuturile de nutriție, de susținere etc. ♦ (Cu sens colectiv) Fibre extrase din scoarța unor arbori. – Din fr. libre.
LÍBER2, -Ă, liberi, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care se bucură de libertate, de independență individuală și cetățenească, care are drepturi politice și cetățenești depline. ♦ (Despre popoare, state, orașe) Independent, neatârnat, nesupus (unei puteri străine), autonom. 2. (Despre oameni) Care are posibilitatea de a acționa după voința sa, de a face sau de a nu face ceva; care nu este supus nici unei constrângeri; slobod. ◊ Liber arbitru = libertate absolută a voinței omului, postulată la idealismul filozofic1, în opoziție cu determinismul. 3. (Despre acțiuni) Care nu este supus unei restricții cu caracter arbitrar. ◊ Traducere liberă = traducere care redă conținutul originalului în formele proprii limbii în care se traduce, fără să respecte riguros forma originalului. Versuri libere = rânduri de poezie neprozodică, în care normele prozodice, dacă apar, sunt aplicate necanonic, după dorința autorului. Intrare liberă = intrare fără plată într-o sală de spectacol, pe un stadion etc. Lovitură liberă = (la unele jocuri sportive cu mingea) lovitură acordată unei echipe drept compensație pentru o infracțiune sau o greșeală comisă de echipa adversă. Profesiune liberă = profesiune exercitată de o persoană pe cont propriu (fără să fie angajată permanent într-o instituție sau întreprindere). ◊ Compus: (Substantivat) liber-profesionist = persoană care exercită o profesiune liberă. 4. (Despre timp) De care se poate dispune la bunul plac, care este în afara obligațiilor (profesionale). ◊ Expr. (Substantivat) A avea liber = a se afla în afara obligațiilor (mai ales profesionale) pe o perioadă de timp; a fi scutit pentru un timp oarecare de obligațiile (profesionale) pe care le are în mod obișnuit, a putea dispune de timpul său. 5. (Despre bănci, scaune, locuințe etc.) Care nu este ocupat, gol; neînchiriat. 6. (Despre oameni) Care nu are obligații față de alții; neangajat, disponibil. 7. Care este lipsit de artificialitate, natural, degajat, armonios, ușor. ◊ Expr. (Adverbial) A vorbi liber = a) a ține un discurs, o prelegere etc. fără a citi un text; b) a fi sincer, a spune deschis ceea ce gândești; c) a vorbi fără perdea, obscen. (A vedea) cu ochii liberi = (a vedea) fără ajutorul unui instrument optic. Desen liber = desen artistic efectuat fără ajutorul vreunui instrument tehnic. 8. (În loc. adv.) În aer liber = în plin aer, în mijlocul naturii. Sub cerul liber = afară, într-un loc descoperit. – Din fr. libre, lat. liber.
líber (líberă), adj. – Slobod. Lat. liber (sec. XIX). – Der. libera, vb., din fr. (é)libérer; liberal, adj.; liberalism, s. n.; liberalitate, s. f.; liberator, adj.; libertate, s. f., toate din fr.; liber-schimbist, s. m. (partizan al libertății de schimb), după fr. libre échange. Cf. I. Guția, Libera, cu derivatele sale, Bul. Bibl. române Freiburg, II, 7-20.
Cuvinte Vecine:
liberianul = li-be-ri-á-nul
liberianului = li-be-ri-á-nu-lui
liberiană = li-be-ri-á-nă
liberiene = li-be-ri-é-ne
liberienei = li-be-ri-é-nei
liberienele = li-be-ri-é-ne-le
liberienelor = li-be-ri-é-ne-lor
liberieni = li-be-ri-éni
liberienii = li-be-ri-é-nii
liberienilor = li-be-ri-é-ni-lor
libero = lí-be-ro
liberoul = lí-be-ro-ul
liberoului = lí-be-ro-u-lui
libert = li-bért
libertar = li-ber-tár
libertara = li-ber-tá-ra
libertare = li-ber-tá-re
libertarei = li-ber-tá-rei
libertarele = li-ber-tá-re-le
libertarelor = li-ber-tá-re-lor
libertari = li-ber-tári
Cuvinte care au ultima silabă "ro":
bolero = bo-le-ró
brasero = bra-sé-ro
cachetero = ca-che-té-ro
caro = ca-ró
cicero = cí-ce-ro
cruzeiro = cru-zé-i-ro
duro = dú-ro
libero = lí-be-ro
loro = ló-ro
maro = ma-ró
picaro = pí-ca-ro
respiro = res-pí-ro
romancero = ro-man-cé-ro
sombrero = som-bré-ro
taro = tá-ro
zero = zé-ro
» vezi toate cuvintele