Despărțirea în silabe a cuvântului "mandreati":
mândreaţi = mân • dreáţi
Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "mandreati":MÂNDRÍ, mândresc, vb. IV. Refl. 1. A fi mândru (I 1), a se lăuda, a se făli (cu ceva sau cu cineva). 2. (Înv. și pop.) A se îngâmfa, a se fuduli. – Din mândru.!mândrí (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se mândréște, imperf. 3 sg. se mândreá; conj. prez. 3 să se mândreáscăMÂNDRÍ, mândresc, vb. IV. Refl. 1. A fi mândru (I 1), a se lăuda, a se făli (cu ceva sau cu cineva). 2. (Înv. și pop.) A se îngâmfa, a se fuduli. – Din mândru.» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Cuvinte Vecine:
mâncăule = mân-cắu-lemâncăului = mân-cắ-u-luimândra = mấn-dramândra-nopţii = mấn-dra-nóp-ţiimândre = mấn-dremândrea = mân-dreámândreai = mân-dreáimândream = mân-dreámmândrească = mân-dreás-cămândreau = mân-dreáumândreaţi = mân-dreáţimândrei = mấn-dreimândrele = mấn-dre-lemândrelor = mấn-dre-lormândresc = mân-dréscmândreşte = mân-dréş-temândreşti = mân-dréştimândreţe = mân-dré-ţemândreţea = mân-dré-ţeamândreţele = mân-dré-ţe-lemândreţelor = mân-dré-ţe-lor
MÂNDRÍ, mândresc, vb. IV. Refl. 1. A fi mândru (I 1), a se lăuda, a se făli (cu ceva sau cu cineva). 2. (Înv. și pop.) A se îngâmfa, a se fuduli. – Din mândru.
!mândrí (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se mândréște, imperf. 3 sg. se mândreá; conj. prez. 3 să se mândreáscă
MÂNDRÍ, mândresc, vb. IV. Refl. 1. A fi mândru (I 1), a se lăuda, a se făli (cu ceva sau cu cineva). 2. (Înv. și pop.) A se îngâmfa, a se fuduli. – Din mândru.
Cuvinte Vecine:
mâncăule = mân-cắu-le
mâncăului = mân-cắ-u-lui
mândra = mấn-dra
mândra-nopţii = mấn-dra-nóp-ţii
mândre = mấn-dre
mândrea = mân-dreá
mândreai = mân-dreái
mândream = mân-dreám
mândrească = mân-dreás-că
mândreau = mân-dreáu
mândreaţi = mân-dreáţi
mândrei = mấn-drei
mândrele = mấn-dre-le
mândrelor = mấn-dre-lor
mândresc = mân-drésc
mândreşte = mân-dréş-te
mândreşti = mân-dréşti
mândreţe = mân-dré-ţe
mândreţea = mân-dré-ţea
mândreţele = mân-dré-ţe-le
mândreţelor = mân-dré-ţe-lor