Despărțirea în silabe a cuvântului "acuzativ":
acuzativ = a • cu • za • tív
Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "acuzativ":ACUZATÍV s. n. Caz gramatical care are ca funcțiune specifică exprimarea complementului direct și a unor atribute. ◊ Acuzativ cu infinitiv = construcție sintactică specifică anumitor limbi, echivalentă cu o propoziție completivă directă, în care subiectul este la acuzativ, iar predicatul la infinitiv. – Din fr. accusatif, lat. accusativus.ACUZATÍV, acuzative, s. n. Caz gramatical care are ca funcțiune specifică exprimarea complementului direct și a unor atribute. ◊ Acuzativ cu infinitiv = construcție sintactică specifică anumitor limbi, echivalentă cu o propoziție completivă directă, în care subiectul este la acuzativ, iar predicatul la infinitiv. – Din fr. accusatif, lat. accusativus.» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Cuvinte Vecine:
acuzaseră = a-cu-zá-se-răacuzaserăm = a-cu-zá-se-rămacuzaserăţi = a-cu-zá-se-răţiacuzaseşi = a-cu-zá-seşiacuzat = a-cu-zátacuzata = a-cu-zá-taacuzate = a-cu-zá-teacuzatei = a-cu-zá-teiacuzatele = a-cu-zá-te-leacuzatelor = a-cu-zá-te-loracuzativ = a-cu-za-tívacuzative = a-cu-za-tí-veacuzativele = a-cu-za-tí-ve-leacuzativelor = a-cu-za-tí-ve-loracuzativul = a-cu-za-tí-vulacuzativului = a-cu-za-tí-vu-luiacuzatoare = a-cu-za-toá-reacuzator = a-cu-za-tóracuzatori = a-cu-za-tóriacuzatorial = a-cu-za-to-ri-álacuzatoriale = a-cu-za-to-ri-á-le Cuvinte care au ultima silabă "tiv":
aberativ = a-be-ra-tívablativ = a-bla-tívabortiv = a-bor-tívabreviativ = a-bre-vi-a-tívabrogativ = a-bro-ga-tívabstractiv = ab-strac-tívaccentuativ = ac-cen-tu-a-tívachizitiv = a-chi-zi-tívacreditiv = a-cre-di-tívactiv = ac-tívacumulativ = a-cu-mu-la-tívacuzativ = a-cu-za-tívadaptativ = a-dap-ta-tívadaptiv = a-dap-tívadhortativ = ad-hor-ta-tívaditiv = a-di-tívadjectiv = ad-jec-tívadministrativ = ad-mi-nis-tra-tívadmirativ = ad-mi-ra-tívadmonitiv = ad-mo-ni-tívadoptiv = a-dop-tív» vezi toate cuvintele
ACUZATÍV s. n. Caz gramatical care are ca funcțiune specifică exprimarea complementului direct și a unor atribute. ◊ Acuzativ cu infinitiv = construcție sintactică specifică anumitor limbi, echivalentă cu o propoziție completivă directă, în care subiectul este la acuzativ, iar predicatul la infinitiv. – Din fr. accusatif, lat. accusativus.
ACUZATÍV, acuzative, s. n. Caz gramatical care are ca funcțiune specifică exprimarea complementului direct și a unor atribute. ◊ Acuzativ cu infinitiv = construcție sintactică specifică anumitor limbi, echivalentă cu o propoziție completivă directă, în care subiectul este la acuzativ, iar predicatul la infinitiv. – Din fr. accusatif, lat. accusativus.
Cuvinte Vecine:
acuzaseră = a-cu-zá-se-ră
acuzaserăm = a-cu-zá-se-răm
acuzaserăţi = a-cu-zá-se-răţi
acuzaseşi = a-cu-zá-seşi
acuzat = a-cu-zát
acuzata = a-cu-zá-ta
acuzate = a-cu-zá-te
acuzatei = a-cu-zá-tei
acuzatele = a-cu-zá-te-le
acuzatelor = a-cu-zá-te-lor
acuzativ = a-cu-za-tív
acuzative = a-cu-za-tí-ve
acuzativele = a-cu-za-tí-ve-le
acuzativelor = a-cu-za-tí-ve-lor
acuzativul = a-cu-za-tí-vul
acuzativului = a-cu-za-tí-vu-lui
acuzatoare = a-cu-za-toá-re
acuzator = a-cu-za-tór
acuzatori = a-cu-za-tóri
acuzatorial = a-cu-za-to-ri-ál
acuzatoriale = a-cu-za-to-ri-á-le
Cuvinte care au ultima silabă "tiv":
aberativ = a-be-ra-tív
ablativ = a-bla-tív
abortiv = a-bor-tív
abreviativ = a-bre-vi-a-tív
abrogativ = a-bro-ga-tív
abstractiv = ab-strac-tív
accentuativ = ac-cen-tu-a-tív
achizitiv = a-chi-zi-tív
acreditiv = a-cre-di-tív
activ = ac-tív
acumulativ = a-cu-mu-la-tív
acuzativ = a-cu-za-tív
adaptativ = a-dap-ta-tív
adaptiv = a-dap-tív
adhortativ = ad-hor-ta-tív
aditiv = a-di-tív
adjectiv = ad-jec-tív
administrativ = ad-mi-nis-tra-tív
admirativ = ad-mi-ra-tív
admonitiv = ad-mo-ni-tív
adoptiv = a-dop-tív
» vezi toate cuvintele