Despărțirea în silabe a cuvântului "sagetatoarele":
săgetătoarele = să • ge • tă • toá • re • le
Definiții din Dicționarul Explicativ pentru "sagetatoarele":SĂGETĂTÓR, -OÁRE, săgetători, -oare, adj., s. m. I. Adj. 1. Care săgetează, care trimite săgeți. ♦ (Substantivat, în superstiții) Ființă imaginară, duh necurat care provoacă boala numită săgetătură. ♦ Fig. (Despre ochi, privire etc.) Pătrunzător, scrutător, tăios. ♦ Fig. (Despre cuvinte, judecăți, aluzii etc.) Plin de ironie, satiric, usturător. 2. Fig. (Despre mișcări) Iute, repede (și în linie dreaptă). II. S. m. 1. Arcaș. 2. (Art.) Numele popular al unei constelații; al nouălea semn al zodiacului, reprezentând un om sau un centaur trăgând cu arcul. – Săgeta + suf. -ător.!săgetătór adj. m., s. m., pl. săgetătóri; adj. f., s. f. sg. și pl. săgetătoáreSăgetătórul (constelație, zodie) s. propriu m.» mai multe definiții (dictionarroman.ro)
Cuvinte Vecine:
săgetând = să-ge-tấndsăgetă = să-ge-tắsăgetăm = să-ge-tắmsăgetări = să-ge-tắrisăgetării = să-ge-tắ-riisăgetările = să-ge-tắ-ri-lesăgetărilor = să-ge-tắ-ri-lorsăgetătoare = să-ge-tă-toá-resăgetătoarea = să-ge-tă-toá-reasăgetătoarei = să-ge-tă-toá-reisăgetătoarele = să-ge-tă-toá-re-lesăgetătoarelor = să-ge-tă-toá-re-lorsăgetător = să-ge-tă-tórsăgetători = să-ge-tă-tórisăgetătorii = să-ge-tă-tó-riisăgetătorilor = să-ge-tă-tó-ri-lorsăgetătorul = să-ge-tă-tó-rulsăgetătorului = să-ge-tă-tó-ru-luisăgetătura = să-ge-tă-tú-rasăgetături = să-ge-tă-túrisăgetăturii = să-ge-tă-tú-rii Cuvinte care au ultima silabă "le":
acele = a-cé-le (det.)acele = á-ce-le (s.)acropole = a-cró-po-leadormiţele = a-dor-mi-ţé-leagale = a-gá-leagile = a-gí-leagonale = a-go-ná-leale = a-le (adj./det/pr.)ale = á-le (s./adj./det.)alivencile = a-li-vén-ci-lealunele = a-lu-né-le (s.)alunele = a-lú-ne-le (s.)amabile = a-má-bi-leamigdale = a-mig-dá-leanale = a-ná-leanimale = a-ni-má-leaproapele = a-proá-pe-leareale = a-re-á-leartiodactile = ar-ti-o-dac-tí-leautomobile = a-u-to-mo-bí-leautovehicule = a-u-to-ve-hí-cu-le» vezi toate cuvintele
SĂGETĂTÓR, -OÁRE, săgetători, -oare, adj., s. m. I. Adj. 1. Care săgetează, care trimite săgeți. ♦ (Substantivat, în superstiții) Ființă imaginară, duh necurat care provoacă boala numită săgetătură. ♦ Fig. (Despre ochi, privire etc.) Pătrunzător, scrutător, tăios. ♦ Fig. (Despre cuvinte, judecăți, aluzii etc.) Plin de ironie, satiric, usturător. 2. Fig. (Despre mișcări) Iute, repede (și în linie dreaptă). II. S. m. 1. Arcaș. 2. (Art.) Numele popular al unei constelații; al nouălea semn al zodiacului, reprezentând un om sau un centaur trăgând cu arcul. – Săgeta + suf. -ător.
!săgetătór adj. m., s. m., pl. săgetătóri; adj. f., s. f. sg. și pl. săgetătoáre
Săgetătórul (constelație, zodie) s. propriu m.
Cuvinte Vecine:
săgetând = să-ge-tấnd
săgetă = să-ge-tắ
săgetăm = să-ge-tắm
săgetări = să-ge-tắri
săgetării = să-ge-tắ-rii
săgetările = să-ge-tắ-ri-le
săgetărilor = să-ge-tắ-ri-lor
săgetătoare = să-ge-tă-toá-re
săgetătoarea = să-ge-tă-toá-rea
săgetătoarei = să-ge-tă-toá-rei
săgetătoarele = să-ge-tă-toá-re-le
săgetătoarelor = să-ge-tă-toá-re-lor
săgetător = să-ge-tă-tór
săgetători = să-ge-tă-tóri
săgetătorii = să-ge-tă-tó-rii
săgetătorilor = să-ge-tă-tó-ri-lor
săgetătorul = să-ge-tă-tó-rul
săgetătorului = să-ge-tă-tó-ru-lui
săgetătura = să-ge-tă-tú-ra
săgetături = să-ge-tă-túri
săgetăturii = să-ge-tă-tú-rii
Cuvinte care au ultima silabă "le":
acele = a-cé-le (det.)
acele = á-ce-le (s.)
acropole = a-cró-po-le
adormiţele = a-dor-mi-ţé-le
agale = a-gá-le
agile = a-gí-le
agonale = a-go-ná-le
ale = a-le (adj./det/pr.)
ale = á-le (s./adj./det.)
alivencile = a-li-vén-ci-le
alunele = a-lu-né-le (s.)
alunele = a-lú-ne-le (s.)
amabile = a-má-bi-le
amigdale = a-mig-dá-le
anale = a-ná-le
animale = a-ni-má-le
aproapele = a-proá-pe-le
areale = a-re-á-le
artiodactile = ar-ti-o-dac-tí-le
automobile = a-u-to-mo-bí-le
autovehicule = a-u-to-ve-hí-cu-le
» vezi toate cuvintele